Turism Romania
blank

Obiective Turistice

Cazare Hartă Imagini Jurnal Turistic Comunitate

Vatra Dornei

Mulțumim colaboratorilor: GAB, Romania Tourist Info, Cristian, gabi, Deniza

(7 voturi)

Informații
Generale

Galerie
Foto
Hartă
Turistică
Cazare
în Apropiere
Păreri și Sfaturi
Pentru Turiști
Agrement

Drumetie, Natura, Sport Agrement, Ski, Orase, Muzee

Informații Geografice

Cea mai apropiata localitate

Județ
Nespecificat

Zona Turistică
Bucovina

Coordonate Geografice
47.34626718205302(Lat.), 25.3564453125(Lon.)

Accesibilitate

Specifică o localitate de pornire și afișează harta rutieră spre .

( hartă rutieră )

De aici, obiectivul turistic este accessibil
echipment special, foarte dificil

Descriere

Vatra Dornei ( maghiara Dornavatra, germana Dorna-Watra) este un municipiu cu aproape 16.500 de locuitori, situat in judetul Suceava, in nord-estul Romaniei. Municipiul se afla la confluenta raurilor Bistrita Aurie si Dorna, in partea de nord a Carpatilor Orientali. Orasul este cunoscut, inca din secolul 19, ca statiune balneara si pentru practicarea sporturilor de iarna. *Istoria orasului O legenda pastrata in memoria Dornelor, care atesta existenta Dornei inca de pe vremea intemeierii statului Moldovei, leaga numele localitatii de o dragoste tragica a intemeietorului Moldovei – Dragos Voda. Acesta s-ar fi indragostit de pastorita localnica Dorina, pe care a ucis-o dintr-o greseala si, in amintirea ei, a decis ca apa langa care s-a petrecut drama sa poarte numele ei.
O explicatie stiintifica a toponimicului "Dorna" este greu de oferit. Dictionarul Limbii romane editat de Academia RPR in 1958, explica notiunea "dorna" prin bulboana sau vale cu apa. Slavii au numit asezarea mlastinoasa "Dolina", romanii au numit-o "Durnacum" iar la romani a ajuns Dorina, care prin eliminarea vocalei "i" si prin rotacismul specific limbii romane, a devenit Dorna.
Din izvoare istorice mai retinem ca la 14 mai 1600 Mihai Viteazul, a trimis spre Moldova armata condusa de generalul sau Baba Novac. Acesta a urmat drumul prin Candreni, peste Mestecanis, spre Campulung si apoi spre Suceava, in urmarirea domnului Moldovei Ieremia Movila.
Dupa anul 1775, Dorna intra sub stapanire austriaca si locuitorii au devenit iobagi ai domeniului imparatesc Campulung. Faptul a generat conflicte care au durat aproape un secol. Locuitorilor li s-au luat drepturile la carciumarit, pescuit, morarit, li s-au pus taxe pe fanete si paduri si au fost obligati sa presteze munci neplatite la diferite lucrari edilitare initiate de coroana. De asemenea, ei trebuiau sa dea autoritatii biruri in natura (gaini, lana si lemne). Pe teritoriul targului Dornei s-au desfasurat numeroase conflicte sangeroase care au sfarsit prin insemnate pierderi de vieti omenesti. In 1884, o sentinta a autoritatilor austriece pedepsea formal pe unul dintre opresorii locali cu o "dojana severa".
Locuitorii Dornelor au incercat sa puna capat opresiunilor si nemultumirilor prin plangeri repetate la imparat si la autoritatile locale dar ele n-au putut fi solutionate pana in jurul anului 1850, cand a fost abrogata vechea constitutie austriaca si a inceput perioada de 11 ani a absolutismului monarhic. Evolutia edilitara si urbanistica a localitatii Dorna a fost puternic marcata de descoperirea uriaselor rezerve de ape minerale raspandite pe o suprafata de mai multe zeci de kilometri patrati si cunoscute de ciobanii locului inca pe la anul 1750, care le-au botezat izvoare cu "burcut" – nume imprumutat probabil din maghiarul "borviz". O cercetare stiintifica a apelor minerale din tinutul Dornelor este cunoscuta in literatura de specialitate in jurul anilor 1790. Chimistul Hacquette de Nurnberg a realizat in aceasta perioada o analiza relativ completa a apelor din Dorna si din localitatile limitrofe Candreni si Sar. Recunoasterea oficiala a importantei izvoarelor minerale si o analiza completa a lor, se datoreaza studiilor din anul 1805 ale doctorului Ignatziu Plusch. Acesta s-a ocupat mai intai de apele minerale din Poiana Negri pentru ca apoi, sub numarul 1841 din anul 1810, sa inainteze autoritatilor de la Viena primele semnale despre starea dezastruoasa a bailor din Vatra Dornei si a izvorului din Poiana Negri, cu o propunere de relativa sistematizare a lor.
Din scrierile si rapoartele doctorului Plusch aflam ca in forma lor primara, baile se faceau cu apa scoasa de bolnavi din fantana Izvorului Ioan, situata la numai 200 de pasi de drumul imparatesc. Prepararea bailor se facea la domiciliul bolnavilor. Din acest motiv doctorul Plusch propune amenajarea statiunii pe proprietatea particulara a numitului Cratzer, cu ajutorul tehnic si material al proprietarului minelor din Iacobeni Manz de Mariense.
Proiectul de amenajare al bailor propus de doctorul Plusch, a fost aprobat prin Decretul administratiei din 17 ianuarie 1811 iar inginerul Buholzer a primit ordinul sa construiasca o cladire cu sase cazi de baie la care apa minerala era adusa printr-o teava si continua sa curga prin jgheaburi.
In anul 1870 Fondul Bisericesc Roman a cumparat Baile Vatra Dornei, cunoscute sub numele de Institutul Balnear, impreuna cu dreptul de proprietate asupra apelor minerale. Pentru bolnavi s-a zidit un imobil cu 20 de cabine, pe locul unde ulterior s-a construit Hotelul numarul unu si Cazinoul Vatra Dornei.
O descriere a statiunii in jurul anilor 1880-1895 o aflam din insemnarile inginerului Crasuschi, fost director al minelor din Iacobeni. Izvoarele erau captate in mod primitiv. Acestea prezentau niste gauri patrate imprejmuite cu barne si acoperite cu coaja de brad, fara nici o izolare. Aceste gropi erau umplute cu apa cu rugina murdara, in care cantau broastele. Din aceste izvoare curgea apa prin niste jgheaburi, in butoaie deschise asezate pe barne. Din aceste butoaie apa curgea prin tevi de metal spre locul unde era incalzita si de acolo la cazi. In total pe teritoriul localitatii Vatra Dornei au fost puse in valoare 15 izvoare de ape minerale.
O etapa noua in dezvoltarea statiunii balneare s-a inregistrat in anul 1895. La aceasta data geologul Stur a intreprins un studiu geologic al statiunii Vatra Dornei si al terenului pe care era amplasata. In baza acestui studiu s-a proiectat si dezvoltat statiunea dupa 1895.
Izvorul Sentinela
In anul 1899, principalele obiective ale statiunii balneoclimaterice Vatra Dornei au fost terminate si inaugurate. Intre acestea s-a numarat Izvorul Ioan botezat in timp Izvorul Unirea, Izvorul Ferdinand si Izvorul Sentinela aflate in vecinatatea Cazinoului. Descoperit in anul 1871, actualul Izvor Sentinela a fost amenajat de fostul director al minelor din Iacobeni in anul 1897. Initial, el a purtat numele fostului ministru al agriculturii al Imperiului Habsburgic numindu-se Izvorul Falkenhein, dar romanii din Dorna constituiti intre 1898-1901 in Societatea culturala patriotica Sentinela hotarasc sa acorde numele institutiei lor acestui izvor renumit.
Dupa 1948 izvorul s-a numit 23 August si a revenit la vechiul sau nume Sentinela dupa evenimentele din decembrie 1989. Printre edificiile devenite monumente arhitectonice ale localitatii se numara si stabilimentul balnear construit in anul 1895, in care se executau proceduri cu ape carbogazoase si namol de Dorna. Localitatea Vatra Dornei s-a dezvoltat incepand din secolul XVIII in jurul statiunii balneare si concomitent cu aceasta. Pana in anul 1774 Dorna a fost dependenta de Ocolul Campulung si din aceasta cauza nu avea nici sigiliu, nici vornic. Dreptul de a avea sigiliu si vornic sau primar a fost dobandit abia in anul 1823, dar localitatea a continuat sa existe sub suzeranitatea vornicului de Campulung pana in 1853.
In anii de dupa 1853 surse scrise ale istoriei locale pomenesc despre rascoalele dornenilor impotriva recrutarii cu sila, despre constructia in 1830 a Podului armeanului care traversa raul Bistrita in zona Chilia si despre nenumarate persecutii la care au fost supusi locuitorii tinutului Dornei de catre stapanirea habsburgica.
In anul 1848, in timpul primariatului lui George Burca s-a construit in locul actualului pod de la piata, un pod care s-a numit "al vicilicilor" (participanti dorneni la evenimentele revolutionare de la sfarsitul secolului 18).
Un an mai tarziu, in 1849, Bucovina a fost dezlipita de Galitia si ridicata la rangul de ducat. Aceasta actiune a permis ridicarea satului Dorna la rangul de targ in 1855 si inscrierea sa in actele oficiale ale stapanirii habsburgice sub numele "Vatra Dornei". La 9 septembrie al aceluiasi an s-a infiintat la Vatra Dornei Oficiul Mixt de Judet Dorna similar cu institutia prefecturii.
In anii urmatori istoria locului pomeneste tot mai des despre nemultumirile dornenilor, despre infatisarile lor cu plangeri la imparatul Franz Joseph, despre implicarea unor mari personalitati ale vremii ca de pilda Eudoxiu Hurmuzachi in lupta lor pentru emancipare sociala si administrativa.
Dupa anul 1872, cand a fost desfiintat Domeniul Imperial Campulung si se crease, cu patru ani in urma, Prefectura Campulungului, a inceput dezvoltarea administrativa a localitatii in stransa legatura cu dezvoltarea statiunii balneare.
Intre 1850 si 1875 la Dorna s-au perindat mai multi vornici si primari. "In anul 1875 – scrie ziarul Desteptarea din Cernauti – Vatra Dornei nu mai era un sat ci targ si noul comitet comunal de acolo era in mare incurcatura fiindca nu avea nici un om potrivit de primar… In ziua alegerii primarului capitanul vine la Vatra Dornei, cheama noul comitet ales si ii spune ca ar fi bine sa aleaga primar un om cu carte, pentru ca Vatra Dornei ii acum targ si un om fara carte n-ar putea carmui o comuna ca aceasta. Toti carturarii din noul comitet au spus la vorba capitanului "Amin", numai Vasile Deac a zis fara sfiala "Nu" desi el a fost si este om fara carte. Intrebandu-l capitanul pe Deac cine socoate ca ar fi bun de primar, Deac a raspuns: "Eu socot ca as fi cel mai bun!" si stiti ce s-a intamplat? Toti carturarii din comuna au strigat "Da! Daca Deac se primeste sa fie primar, apoi el ii cel mai bun!".
Instalarea lui Vasile Deac in functia de primar al orasului, a coincis cu perioada cand se studia de catre oamenii de stiinta ai vremii si de catre administratia Bucovinei si a Campulungului dezvoltarea statiunii balneare Vatra Dornei.
In deceniul urmator instalarii lui Deac, Fondul Bisericesc din Cernauti devine proprietarul izvoarelor de ape minerale si al asa-zisului institut balnear. In aceasta conjunctura se punea tot mai acut problema dezvoltarii bailor la nivelul edilitar al statiunilor cunoscute deja in Europa. Ajutat de arhitecti si oameni de stiinta, proprietarul bailor a intocmit un proiect pentru construirea unor edificii de tratament, cazare si petrecere a timpului liber, pe care dorea sa-l materializeze in afara dezvoltarii urbanistice a localitatii.
Proiectul Fondului Bisericesc a fost supus in anul 1883 aprobarii imparatului Franz Joseph si prin aprobarea acestuia, proiectul a capatat posibilitatea intrarii in executie. Primarului Vasile Deac modul de a gandi al autoritatilor Fondului Bisericesc nu i-a convenit si, consultandu-se cu arhitecti si oameni de stiinta recunoscuti in epoca, a ajuns la concluzia ca singura posibilitate de a forta dezvoltarea targului concomitent cu statiunea balneara, era solicitarea unei audiente la imparatul Franz Joseph. A obtinut audienta la imparat in anul 1886 si odata cu aceasta aprobarea pentru dezvoltarea urbanistica a localitatii Vatra Dornei, pe teritoriul central al careia urmau sa fie instalate Palatul Comunal, Palatul National, cladirea scolii primare, Gara mare si Gara Bai, Biserica catolica si Templul evreiesc.
Pentru inceput si avand rezervata suma de 60.000 de coroane pentru construirea Palatului Comunal si 30.000 de coroane pentru zidirea unei scoli romanesti de trei clase, el a trecut la executia proiectelor. Lucrarile constructiilor aprobate de imparat au fost conduse de un mester italian care s-a instalat in Vatra Dornei pe cheltuiala primariei si in anul 1895 s-au inceput lucrarile de constructie a Palatului Comunal care s-au desfasurat in acelasi timp cu lucrarile de constructie ale scolii generale.
In insemnarile unor carturari ai vremii ni se confirma ca in localul Palatului Comunal functiona si un han, in locul hanurilor care au disparut pana la finele deceniului al 8-lea si un restaurant, care a dainuit pana la 1938.
Gara Vatra Dornei Bai
In toamna anului 1897 a fost data in folosinta si cladirea Scolii generale (astazi Scoala nr. 1). Inainte de a se incheia lucrarile de constructii ale Palatului Comunal, Vasile Deac a inceput lucrarile de construc��ie a Palatului National, care urma sa adaposteasca sediul Societatii culturale si al cabinetului de citire "Sentinela". "Sentinela" a fost prima asociatie patriotica a romanilor din Vatra Dornei si a actionat consecvent pentru izbandirea idealurilor nationale. In timpul mandatului lui Vasile Deac s-au construit de asemenea, in anul 1902, Gara CFR cunoscuta sub numele de Gara Mare care a legat pentru prima data Suceava de Vatra Dornei si a inceput constructia Garii Vatra Dornei Bai, care a fost data in folosinta dupa decesul vrednicului primar. Tot in timpul mandatului lui Vasile Deac au fost concepute si - partial demarate - lucrarile Templului evreiesc si a Bisericii catolice. Aceasta a fost lovita de doua obuze in timpul primului razboi mondial, care sunt vizibile si astazi in peretele estic.
Vatra Dornei a fost declarat oras al imperiului austro-ungar la 17 decembrie 1907. Primul razboi mondial a adus luptele pe creasta muntilor din jurul orasului Vatra Dornei transformandu-l pe acesta si statiunea intr-o fortareata armata a austro-ungarilor. Stationarea trupelor la Vatra Dornei a durat aproape doi ani, timp in care au fost distruse si orasul si statiunea, dar dupa unirea Bucovinei cu Regatul Romaniei s-a pus problema refacerii si administrarii bailor. In anul 1919 s-a format un consortiu care a luat in arenda stabilimentele balneare pe termen de un an. Actiunea s-a repetat in 1920, 1921 si 1922 dar conditiile de arendare erau nefavorabile administratorului (Fondului Bisericesc) pentru ca ofereau arendasilor venituri uriase in timp ce castigul proprietarului era derizoriu.
Ulterior, s-a stabilit printr-o licitatie trecerea in administrarea aceluiasi consortiu a bailor pe termen de 20 de ani, dar castigatorul licitatiei nu si-a indeplinit obligatiile ci, dimpotriva, a initiat cateva actiuni pentru repudierea drepturilor Fondului Bisericesc. Litigiul a fost terminat prin interventia ministrului agriculturii de atunci – prof.dr.Iancu Nistor - care a determinat Statul Roman sa permita Fondului Bisericesc exploatarea bailor in regie, oferindu-i trei milioane de lei avans pentru reabilitarea stabilimentelor si restaurarea daunelor aduse in timpul razboiului. Primarul Petru Forfota ii prezenta voievodului Mihai, devenit Regele Mihai I, stabilimentele statiunii balneare in urmatorii termeni: "Publicul ce a vizitat aceasta statiune in anii de dupa razboi a putut fi pe deplin satisfacut in asteptarile sale de ceea ce i se oferea. Bineinteles ca au existat si lipsuri in dezvoltarea statiunii. Lipseste canalizarea, apeductul, asfaltarea sau pavarea strazilor orasului etc. Aceste lucrari nu au putut fi executate pana acum, din cauza ca au lipsit fondurile necesare. Trebuie stiut ca administratia comunala a acestui oras lupta cu mari greutati financiare din cauza ca veniturile curente nu curg in visteria comunala, dupa cum aproape toti vizitatorii care vin la Vatra Dornei cred. Veniturile directe aduse de statiune apartin Fondului Bisericesc care a fost si inainte de razboi si este si astazi proprietarul stabilimentului de bai. Ori, Fondul Bisericesc nu a contribuit niciodata cu venituri realizate din stabilimentele balneare, cu nimic la lucrarile edilitare ale orasului. In acelasi timp nici taxele de cura incasate de catre fortele comisiei balneare nu intra in visteria administratiei comunale ci sunt folosite in alte scopuri. Administratia comunala a fost si este si azi obligata sa acopere nevoile edilitare ale orasului si statiunii balneare Vatra Dornei numai prin mijloace proprii. Cu toate greutatile acestea nedrepte si ingrate, administratia comunala pe care am cinstea sa o conduc este in prezent pe punctul culminant al sfortarilor sale de a infiinta apeductul si canalizarea… Imi fac o prea placuta datorie sa arat ca numai gratie intelegerii pe care am gasit-o la membrii guvernului in frunte cu primul ministru si ministrul de interne Gheorghe Tatarascu si ministrul agriculturii prof. dr. Iancu Nistor, am primit cel mai larg concurs ca in urmatorii trei ani apeductul si canalizarea sa fie realizate." In acest fel orasul Vatra Dornei si statiunea balneara intrau in perioada lor de emancipare edilitara moderna.
In timpul celui de-al doilea razboi si in special in a doua sa parte – anii 1943-1944 – statiunea balneara Vatra Dornei a suferit nenumarate distrugeri. Oranduirea instalata dupa 1945 a preluat baile prin actul nationalizarii de la 11 iunie 1948 si a inceput o vasta campanie de refacere si modernizare a tuturor obiectivelor care constituiau averea statiunii. Imediat dupa 1950 statiunea balneara Vatra Dornei a intrat in exploatare la intreaga capacitate si pana in 1989 a continuat sa se dezvolte in toate planurile: medical, de agrement, de odihna etc. *Transporturi Vatra Dornei se afla la 105 km departare de municipiul Suceava, 40 km de Campulung Moldovenesc, 85 km de municipiul Bistrita.
Cel mai apropiat aeroport se afla in municipiul Suceava. Accesul se mai poate face si pe Valea Bistritei, pe soseaua ce leaga municipiul Piatra Neamt de Vatra Dornei (165 km). *Cultura Casa de cultura "Platon Pardau" este situata pe strada Garii si este folosita pentru diferite manifestari artistice locale.
-- Muzeul de stiinte ale naturii si cinegetica
Muzeul este situat pe strada Unirii si prezinta exemplare din flora si fauna zonei Dornelor, precum si trofee cinegetice adunate din aceasta regiune.

-- Muzeul de etnografie
Muzeul este situat pe strada Mihai Eminescu, in cladirea primariei. In colectie se gasesc exemplare ale portului popular bucovinean, unelte mestesugaresti si ceramica din Bucovina.
-- Porniti Plugul Feti Frumosi
Festival de datini si obiceiuri de iarna este organizat anual in perioada dinaintea Anului Nou.

-- Serbarile Zapezii
O serie de concerte si concursuri sportive de iarna, organizate anual sub acest nume, la baza Partiei Parc. *Turism Situata in nordul Romaniei, intr-o depresiune a Carpatilor Orientali—Depresiunea Dornelor—Vatra Dornei este o localitate turistica foarte cautata datorita apelor termale, peisajului, climei si facilitatilor de practicare a schiului. Orasul-statiune este inconjurat de munti impaduriti: Muntii Giumalau, Muntii Bistrita, Muntii Calimani, Muntii Rodna, Muntii Obcina Mestecanis. Se practica alpinismul si sporturile de iarna, iar localitatea este in acelasi timp si o importanta statiune balneara.
200px
Parcul natural din centrul statiunii, renumit pentru veveritele sale, precum si cazinoul amintesc de faimoasele statiuni balneare din vestul Europei. In oras, cele mai interesante atractii turistice sunt Muzeul etnografic al Bucovinei si Muzeul vanatorii si al stiintelor naturale. Cei care vor sa exploreze imprejurimile au la dispozitie telescaunul care acopera distanta dintre oras si Dealul Negru, sau pot pleca in excursii la Poiana Negri si Poiana Stampei, renumite pentru izvoarele lor minerale.
In perioada sezonului rece turistilor le stau la dispozitie doua partii de schi:
Partia de schi Dealu Negru, care are o lungime de 3000 m, cu o diferenta de nivel
de 400 m si partia de schi Parc, de 900 m lungime, cu o inclinare medie de 28,5
grade si diferenta de nivel 150 m. Partia de schi Dealu Negru este cea care
beneficiaza de instalatia de transport cu telescaun, iar partia de schi Parc este
dotata cu un baby-schi -pentru copii- si un teleschi.Partia Dealu Negru are o
dificultate medie fiind destinata mai degraba schiorilor amatori decat celor
profesionisti, avand si pante mai abrupte, dar care nu provoaca probleme
practicantilor acestui sport. Durata de urcare cu telescaunul este de aproximativ
20 de minute, timp in care iubitorii de munte pot admira peisajele pitoresti ale
catorva masive muntoase ce inconjoara depresiunea, cum ar fi: Muntii Giumalau,
Muntii Bistrita, Muntii Calimani, Muntii Rodna, Muntii Suhard si Muntii Obcina
Mestecanis. Transportul cu telescaun este disponibil in toate anotimpurile, dar
cel mai solicitat este vara si iarna. *Geografia Raul Dorna in Vatra DorneiDepresiune intramontana: altitudinea variaza in jurul valorii de 800 m;
Limite:

-- Nord-Est - Barnarel (1.321 m) - Masivul Rarau-Giumalau;

-- Sud - Dealu Negru (1.302 m) - Masivul Calimani;

-- Nord - Runc (1.149 m) - Masivul Suhard.Vatra Dornei se afla la confluenta raurilor Bistrita Aurie si Dorna si este traversat de paraurile: Argestru, Chilia, Colacelu, Rosu, Negresti.Geologia teritoriului este in intregime formata din sisturi cristaline (Muntii Suhard in Nord) si de natura vulcanica (Muntii Calimani in Sud) *Clima
-- temperatura medie anuala: 5,2 grade Celsius;

-- in luna iulie media este de +15 grade Celsius, iar in luna ianuarie este de -6 grade Celsius;

-- temperaturi extreme: + 36,4 grade Celsius (18 iulie 1904), -36,5 grade Celsius (13 ianuarie 1950).
-- precipitatiile sunt abundente: aprox. 800 mm

-- zile cu zapada: aproximativ 120 zile/an

-- presiunea atmosferica: 690 mm (ianuarie), septembrie (694 mm)

-- cea mai lunga perioada ploioasa: august 1908 (14 zile).

Obiective Turistice pe o rază de 50 Km

Cazare pe o rază de 50 Km

Vacanta in Bucovina - 4 pensiuni langa Campulung Moldovenesc

Vacanta in Bucovina! Cazare in 4 pensiuni confortabile - Fundu Moldovei (10km de Campulung Moldovene

Clasificare:

Localizare: Fundu Moldovei

Aprecieri: 

Va invitam sa va petreceti vacanta in frumoasa zona a Obcinelor Bucovinene, pe malul raului Moldova. Conditii excelente de cazare in 4 pensiuni: Casa din Deal, La Mamina, Casa Ileana si Vila Cetina. Oferta cu sau fara masa,pentru grupruri sau turism individual. Obiective turistice: manastiri, mocanita, muzee traditionale, balmus la stana, cermaica neagra - Marginea, mina de sare - Cacica. Activitati: drumetii pe munte (Rarau-Giumalau la cativa km), calarie - Lucina, cules fructe de padure, caiac, catarari, parapanta.

Informații

about us termeni si conditii politica de confidentialitate

Contact

invita prieteni contact administrator opinia ta raportează eroare

Copyright © 2010 - 2016 
Romania Tourist Info

Regiuni Turistice

transilvania moldova muntenia banat crișana bucovina oltenia dobrogea marea neagră delta dunării dunărea bucurești maramureș

Categorii
Obiective Turistice

orașe muzee case memoriale cetăți / castele mănăstiri / biserici turism rural drumeție munți peșteri lacuri râuri pescuit parcuri naționale rezervații naturale

Utile

Hartă Rutieră

Colaboratori

GABRomania Tourist InfoCristiangabiDeniza

 

Referinte

Romania Tourist Info pe Facebook Romania Tourist Info pe Twitter RSS feed
PageRank Checking Icon

Parteneri

Societatea Carpatină Ardeleană Harta Rutiera a Romaniei toți partenerii