Turism Romania
blank

Obiective Turistice

Cazare Hartă Imagini Jurnal Turistic Comunitate

SULINA - Delta Dunarii

Mulțumim colaboratorilor: GAB, Mihai

(3 voturi)

Informații
Generale

Galerie
Foto
Hartă
Turistică
Cazare
în Apropiere
Păreri și Sfaturi
Pentru Turiști
Agrement

Plaja, Pescuit, Sanatate, Istorie, Cultura, Traditie, Legende

Informații Geografice

Cea mai apropiata localitate

Județ
Nespecificat

Zona Turistică
Delta Dunarii

Coordonate Geografice
45.158756346310376(Lat.), 29.637507629394577(Lon.)

Accesibilitate

Specifică o localitate de pornire și afișează harta rutieră spre .

( hartă rutieră )

De aici, obiectivul turistic este accessibil
echipment special (alpinism, speologie, barcă, etc.)

Descriere

La capatul drumului de 2,860 km al Dunarii, de la muntii Padurea Neagra din Germania pana la tarmul romanesc al Marii Negre, se intinde un adevarat paradis al naturii. De-a lungul timpului aluviunile aduse de fluviu au largit Delta, transformand-o intr-o retea de lacuri si canale, plauri, paduri, pasuni si dune de nisip care acopera aproape 5.460 kmp. Aceasta uluitoare zona umeda adaposteste peste 300 de specii de pasari, nenumarate specii de pesti, de la sturioni la crap si salau, iar cele peste 1150 de specii de plante acopera o mare varietate, de la lianele din padurile de stejari la nuferii de apa. De peste 5,000 de ani, mici comunitati umane au trait in armonie in natura, ocupandu-se cu pescuitul, cresterea vitelor si exploatarea stufului. Satele traversate de drumuri de apa, par a fi neatinse de timp. Vizitatorul poate explora acest univers al linistii in ambarcatiuni. Punctul de plecare pentru o aventura in Delta este de obicei Tulcea, un oras aproape la fel de vechi ca si Roma, situat pe malul Dunarii, in apropierea locului unde aceasta se separa in cele trei brate ce formeaza Delta. Cel mai indepartat loc accesibil pe sosea, in inima Deltei este satul Dunavatu de Jos, unde veti gasi hotelul Egreta, locul ideal de plecare la pescuit, vanatoare sau pentru plimbari in natura.

Delta este un teritoriu special nu numai din punct de vedere geologic ci mai ales datorita faptului ca devine un punct de atractie pentru tot felul de vietuitoare. Aparitia deltei a hotarat locul de intalnire a pasarilor in migrarea lor anuala. Astfel, prin plasarea ei, Delta Dunarii a devenit un loc in care coexista pasari cu cele mai variate origini geografice, alcatuind in final un adevarat paradis ce populeaza aerul, apele si uscatul. Proportia ariabila dintre apa si uscat hotaraste care dintre specii vor predomina intr-un anumit an. Abundenta de hrana pe care delta o ofera pasarilor a determinat instalarea aici a unui numar mare de specii. Chiar pasarile cu adaptari la mediul terestru au populatii mai numeroase in delta decat in afara ei. In acest perimetru se intalnesc o multime de pasari unicat. In timp, s-a creat un echilibru cu totul original intre diversele specii de pasari si continua transformare a uscatului si apelor. Pasarile s-au adaptat capriciilor deltei desi unele au o biologie foarte diferita. Unele specii sunt doar in trecere prin delta, dar alaturi de celelalte formeaza un ecosistem ce trebuie astrat ca atare.

Delta este un adevarat refugiu avifaunistic a carui importanta a depasit demult granitele unei tari, ea intrand din 1996 in patrimoniul Unesco.Delta se desfasoara intre tarmul Marii Negre si bratele Dunarii Chilia, Sulina si Sf.Gheorghe), la granita dintre Romania si Ucraina,luand si complexul Sinoe. Incepand cu 1938 cand Consiliul de Ministri declara Padurea Letea rezervatie naturala si pana in 1991 cand Delta in intregime a fost inscrisa in patrimoniul Unesco, a trecut prin diverse stadii privind marimea rezervatiei. In prezent Rezervatia Biosferei Delta Dunarii are 79.222 ha dintre care 103.000 ha maritime. Altitudinea variaza de la nivelul marii pana la 15m. Originile deltei se pierd in Era Glaciara "Wurm 3", cand partea de nord a podisului dobrogean s-a scufundat incet. In delta - aienjenis de vegetatie, canale si lacuri, doar 9% reprezinta sol permanent. Anual sute de tone de aluviuni sunt transportate in delta remodeland zona. Climatul este temperat-continental cu influente marine. Patrimoniul cultural este reprezentat de rutele comerciale de pe Dunare si de coloniile grecesti si romane de la Marea Neagra. In delta apar uneori si influente turce. Populatia numara aproximativ 14 mii de oameni, majoritatea rusi, lipoveni, distribuiti de-a lungul bratelor principale ale Dunarii. Turistii (in Tulcea sunt 40 de agentii de turism) se pot caza in cateva hoteluri de pe bratul Sulina si in cateva campinguri.


Istorie

Intrata pe pamanturile tarii noastre ca printr-un monumental arc de triumf, prin Defileul Cazanelor, Dunarea o paraseste prin uriasul, omptuosul, mirificul evantai al deltei" (Geo Bogza). Este un capat de lume original, unic in felul sau: cel mai tanar pamant al Europei vecin unora dintre cei mai batrani munti al planetei (Macin, masiv hercinic, cca 400.000.000 de ani) - petec de ape si pamant vesnic in lupta, mereu altfel, paienjenis de canaluri, grinduri, garle, paduri cu aspect tropical, dune fluvio-marine intr-o ampla, permanenta metamorfoza. Nu-i de mirare asadar ca informatiile de ordin istoric difera: acelasi Herodot credea ca Dunarea se imparte la varsare in cinci brate, relatare sustinuta de Eratostene din Alexandria si de grecul Polybiu (272-120 i.H.), contrazisa la inceputul mileniului I al erei noastre de geograful Strabon din Pont care numara sapte brate, de romanul Pliniu cel Batran convins ca erau sase, de egipteanul Claudiu Ptolemeu (cca 90-168 d.H.) revenit la sapte brate de varsare ale Dunarii in mare, inclusiv "Gura sfanta"; hartile Evului Mediu nu sunt nici ele mai consecvente, Dunarea se varsa ba in Marmara, ba in Dardanele, iar daca-si aduna totusi apele in Marea Neagra i se deseneaza fie un brat-doua, fie vreo cinci-sase, cate unul ratacit si prin portul Constanta.

Abia in 1856 capitanul englez Spratt intocmeste o harta mai apropiata de realitate; adica de contemporaneitatea sa, pentru ca astazi lucrurile stau deja altfel: farurile instalate la malul marii in 1802 (Sulina) si 1865 (Sf. Gheorghe) se afla acum la 2-3 km inapoia tarmului! Privita de pe Dealurile Tulcei, Delta Dunarii apare ca o intindere de verdeata strabatuta de suvite argintii. Delta Dunarii este o campie in formare, cu altitudine medie de 50 cm, alcatuita din relief pozitiv (grinduri, ostroave ) si relief negative: bratele Dunarii, canalele, garlele, mlastinile, baltile si lacurile.Uscatul deltaic reprezinta 13% din suprafata si este reprezentat prin:

- grinduri fluviale, care insotesc bratele Dunarii si sunt orientate pe directia vest-est,
avand altitudini de 0,5-5m.
- grinduri maritime orientate pe directia nord-sud, remarcabila fiind Letea cu altitudinea de 124m altitudine maxima pentru Delta, Caraorman, Saraturile, Ivancea.
- grinduri continentale ce reprezinta resturi din uscatul predeltaic: Chilia si Stipoc.

Cantitatea de aluviuni adusa anual de catre Dunare, la care se adauga resturile organismelor moarte, praful eolian, vor face ca procentul uscatului sa creasca, in detrimentului reliefului negativ. Cel mai tanar pamant al tarii, in formarea Deltei se contureaza foarte clar mai multe faze distincte.

Faza 1 : Pe locul Deltei si prelungindu-se mult in amonte exista initial Golful Tulcea.
Datorita unei impresionante cantitati de aluviuni transportate de Dunare si datorita unui flux si reflux extrem de mic (aproximativ 50 cm) in acest golf s-au creat conditiile formarii unei Delte.

Faza 2 : In urma cu aproximativ 13 000 de ani intre insulele Caraorman si Letea s-a
format un cordon litoral, care a inchis Golful Tulcea transformandu-l intr-o laguna.

Faza 3 : Colmatarea lagunei duce la formarea unei suprafete mlastinoase in care Dunarea isi sapa unul din cele mai vechi brate: Sfantul Gheorghe. In urma cu aproximativ 9 000 de ani aluviunile transportate de bratul Sfantul Gheorghe fac ca Delta sa avanseze in dreptul lui si in acelasi timp inchid Golful Babadac conturand viitorul complex Razim - Sinoie

Faza 4 : Un nou brat al Dunarii strapunge "cordonul initial" (in urma cu 7 000 de ani, chiar in dreptul viitoarei localitatii Crisan) si va depozita aluviuni la capatul sau. Acest brat se va numi Sulina si va avea o avansare rapida in mare care se datoreaza probabil unei oarecare colmatari a bratului Sfantul Gheorghe. Deasemenea se contureaza partea de Nord a Deltei si bratul care ii va da nastere: bratul Chilia.


Sfaturi utile

- Centre de informare si documentare se afla in localitatile in Crisan si Uzlina.

- Nu omiteti din bagajele dumneavoastra: cizme de cauciuc, palarie si manta impermeabile, haine calduroase, patura (toamna), panza si tifon pentru polog, lanterna, binoclu, briceag, trusa medicala, tacamuri usoare, usturoi, piper, otet, zahar, biscuiti, ceai, lamai, gem, apa minerala.

- Nu incercati sa petreceti noaptea sub cerul liber mai cu seama in lunile mai - iunie cand tantarii sunt in plina activitate.

- Nu beti apa din Dunare; in cazuri extreme, decantati si fierbeti apa.

- Nu explorati zonele necunoscute fara un bun cunoscator al locurilor.


Informatii utile

Singurii bani pe care turistii trebuie sa ii plateasca atunci cand merg in Delta reprezinta o taxa care trebuie achitata Consiliului judetean, in valoare de 2,17 lei RON adulti, si 1,12 lei, pentru elevi si studenti, pe sejur - 10 august 2005. Delta Dunarii recunoscut ca "cel mai tanar pamant al Europei" creste in fiecare an cu cca. 40 de km.

Delta Dunarii,intinsa unitate joasa de relief( alt.medie : 31 cm),in mare parte aflata sub ape,situata in zona de varsare a fl.Dunarea in Marea Neagra.

Suprafata : 5.050 km 2 ( din care 4.340 km 2 pe teritoriul Romaniei si 710 km 2 pe teritoriul Ucrainei ), impreuna cu zonele inundabile, grindurile, ostroavele, japsele si cu complexul lagunar Razim - Sinoe. Spatiul deltaic, format in perioada Cuaternara,in stransa legatura cu variatiile de nivel ale Marii Negre si cu aportul bogat in aluviuni al Dunarii,are aspectul unui urias triunghi echilateral,cu laturile de c.80 km fiecare. La ceatalul Ismail, Dunarea se desparte in bratele Chilia si Tulcea, iar dupa circa 17 km spre aval,bratul Tulcea se ramifica ( la ceatalul Sfantu Gheorghe) in bratele Sulina si Sfantu Gheorghe. Intre aceste trei brate mari ale dunarii se desfasoara,in cea mai mare parte, teritoriul mirific al Deltei Dunarii care este format din numeroase grinduri ( grindurile fluviale Chilia, Caraorman, Pardina, Stipoc, grindurile fluvio-maritime Letea, Saraturile, Crasnicol s.a.),garle (Sontea, Papadia, Litcov, Lopatna s.a),lacuri ( Merhei, Mataita, Fortuna, Gorgova, Trei Ozere, Rosu, Rosulet, Puiu s.a.), mlastini, ghioluri, etc.

Delta Dunarii a inregistrat de-a lungul timpului o usoara inaintare in largul Marii Negre, in zona gurilor de varsare ale Dunarii, fenomen evidentiat si de faptul ca farul vechi din comuna Sfantu Gheorghe se afla, in prezent, la peste 2 km de tarmul actual al Marii Negre.


Vegetatie - Flora - Fauna - Relief

Vegetatia este abundenta, formata din stufarisuri si rogozuri, din plante acvatice( in special nuferi ). Pe grinduri se dezvolta zavoaie de paduri de esenta moale ( salcie si plop). Pe grindurile mai mari ( fluvio-maritime ) se dezvolta o vegetatie de nisipuri si saraturi, precum si paduri de stejar, in amestec cu frasin pufos, ulm, plop s.a. Aici sunt abundente plantele agatatoare, intre care se remarca Periploca graeca si vita salbatica ( Vitis silvestris ), care atinge dimensiuni foarte mari. Delta Dunarii reprezinta un obiectiv de mare atractie prin prezenta in cadrul ei a unei variate faune piscicole si ornitologice ( autohtona si de pasaj ). Aici se intalnesc peste 300 de specii de pasari ( berze, rate si gaste salbatice, sitari, cormorani, egrete, lisite, starci, califari albi si rosii, flamingo, lebede, pelicanul alb si pelicanul cret, acvile, vulturi albi etc. ) ,unele dintre ele declarate monumente ale naturii si ocrotite de lege ( pelicanul, gasca cu gatul rosu / Branta ruficollis, care ierneaza in Delta Dunarii, lopatarul, egreta, piciorongul, califarul s.a.).

Delta Dunarii, ca unitate aparte de relief, se remarca prin cateva caracteristici proprii arealului sau:
- cea mai tanara unitate de relief din Romania ;
- cea mai compacta suprafata stuficola ( c.240.000 ha);
- cele mai intinse dune de nisip de pe teritoriul Romaniei ( circa 20.000 ha);
- cea mai intinsa plaja de pe litoralul romanesc al Marii Negre ( circa 30 km lungime; 1-2 km latime );
- cel mai mare lac din tara (Razim - 415 km 2);
- cel mai mare grind fluvio-maritim (Letea - 17.000 ha);
- cea mai joasa altitudine din Romania (Sulina - 3,5 m);
- cel mai estic oras al Romaniei ( Sulina - 29 0 41 ' 24 " longitudine E );
- cea mai bogata si mai variata fauna ornitologica din Europa - peste 300 de specii


Biosfera

Delta Dunarii are o suprafata de 5.050 km², din care 4340 km² pe teritoriul Romaniei. Este singura delta din lume declarata in intregime rezervatie a biosferei. Prin importanta sa ca zona piscicola, cinegetica si turistica, precum si prin varietatea unica in Europa a faunei ornitologice, Delta Dunarii a fost inclusa (in 1990) de UNESCO in circuitul rezervatiilor mondiale ale biosferei. Conform Conventiei RAMSAR Delta Dunarii este una din cele mai intinse zone umede din lume, in special ca habitat al pasarilor de apa. Delta Dunarii a fost inclusa in reteaua internationala a rezervatiilor biosferei, in cadrul programului "Omul si Biosfera" - MAB UNESCO. De asemenea a fost inclusa in Lista Patrimoniului Universal Cultural si Natural UNESCO. Delta Dunarii este tinutul cel mai tanar al Europei - in fiecare an i se adauga prin aluviuni mai mult de
43,7m². In prezent este impartita in 3 tipuri de zone: zone cu regim de protectie integrala, zone tampon si zone economice.

"Paradisul pasarilor" - cum mai este denumita Delta Dunarii - este una dintre cele mai intinse zone umede din lume si cea mai mare zona de stufarisuri de pe glob, fiind "casa" ideala pentru cele peste 5500 de specii de flora si fauna, intre care peste 300 de specii de pasari, 150 de specii de pesti. Grindul Letea, rezervatia de colonii de pasari de la Perisor-Zatoane, Uzlina- Crisana, Golovita si Insula Sacalin sunt locuri unicat, ce atrag in fiecare an mii de turisti din cele mai indepartate colturi ale lumii.

Delta Dunarii include atat suprafata de uscat(15% din suprafata la un nivel normal al celor 3 brate ale Dunarii, ce au transformat-o si o strabat) cat si terenuri mlastinoase cu lacuri si garle. Datorita multitudinii si diversitatii speciilor de flora si fauna, Delta Dunarii este un adevarat "muzeu" in aer liber. Mai mult de jumatate din populatia mondiala de cormorani mici si gaste cu gat rosu isi au cuiburile aici.

Delta Dunarii nu reprezinta un neinsemnat petic de Pamant, ea este formata din sute de raulete si garle, brate si canale, lacuri si golfulete, grinduri, lagune, limanuri, si mlastini. Delta Dunarii are forma unui triunghi echilateral cu laturi de circa 80 km si astfel este una din cele mai intinse zone umede din lume. Delta s-a format pe parcursul a peste 16.000 ani si reprezinta cel mai mare sistem de purificare a apei din Europa, filtrand apa Dunarii la intrarea acesteia in Marea Neagra. Numele fluviului provine din latinescul Danubius dar, in antichitate se folosea frecvent si numele Istros sau Ister. Izvorãste din Muntii Pãdurea Neagrã si se varsã in Marea Neagrã, dupã ce traverseazã Europa de la nord-vest spre sud-est, creand un culoar natural utilizat in decursul timpurilor ca principalã arterã de comunicatie. Calea principala de navigatie in delta este bratul Tulcea, care leaga ceatalurile Chilia si Sfantul Gheorghe (ceatalul este o portiune de uscat, in forma de triunghi). Pe cele peste 550.000 ha, rezervatia Deltei Dunarii se imparte in mai multe unitati fizico-geografice: Delta Dunarii, Complexul lagunar Razim-Sinoe, zona inundabila Isaccea-Tulcea, saraturile Murighiol - Plopu si litoralul Marii Negre - de la bratul Chilia pana la Capul Midia. Pe masura ce se apropie de zona deltei, Dunarea se divide in trei brate : Chilia, Sulina si Sfantul Gheorghe., rezultate din separarea apelor Dunarii la Ceatalul Izmail. Bratul cel mai nordic, Chilia, formeaza granita cu Ucraina, are cea mai mare adancime (36m) si cel mai bogat debit (62,6% din debitul total al Dunarii). Bratul de mijloc, Sulina ,lung de 62.9km si adanc de 18m, transporta 17,7% din debitul total al Dunarii si prezinta la varsare o delta de tip Tibru si un singur canal de curgere. Bratul sudic, Sf. Gheorghe, lung de 109km, are cea mai accentuata meandrare. La gurile sale prezinta o delta secundara de tip Vistula, cu o despletire conica de brate secundare.

Prin 3 canale, Lipoveni, Dunavat si Dranov, face legatura cu complexul lacustru Razelm - Sinoe In lungul bratelor principale si secundare, in zona maritima s-au format grinduri fluviale sau grinduri fluvial-maritime (Letea, Cormoran, Saraturile), dominate de un relief de dune cu altitudini maxime de 8-13 m. Tot in categoria formelor de uscat din Delta Dunarii intra si insulele continentale Chilia, Stipoc. Nenumarate canale pornesc din aceste brate, ramificandu-se in
lacuri marginite de pomi, insule de rachita, bazine acoperite cu nuferi de apa; totodata aici poti intalni dune de nisip si ochiuri de vegetatie abundenta.

Alaturi de canalele principale, in reteaua hidrografica a Deltei Dunarii sunt incluse bratele secundare, garlele si canalele antropice, cum sunt Marele M (Dunarea Veche), Rusca, Litcov, Uzlina, Macovei, Imputita, Dunavat si Dranov, cu adancimi de 2-4 m), ca si un numar insemnat de lacuri deltice (iezere: Fortuna 906 ha, Matita 618 ha, Babina 338 ha, Rosu 1.331 ha, Gorgova 1.281 ha, Isacov 1.046 ha, Puiu 825 ha, Uzlina 468 ha, Rosulet 331 ha, cu adancimi medii de 2-4 m). 3.680 km² din cei 4.340 km² ai Deltei Dunarii sunt ocupati de mlastinile de stuf si plaur.

In apele fluviului sau in lacuri sunt prezente numeroase specii de pesti: cega, oblet (fluviale), morun, nisetru, pastruga (maritime), crapul, somnul, salaul, stiuca, mreana (de apa dulce). Pentru toate acestea, Delta Dunarii si complexul Lacustru Razelm au fost declarate Rezervatie a Biosferei. Alaturi de delta propriu-zisa, trebuie mentionat si complexul lagunar/lacustru Razelm (Razim), ce include lacurile Razelm, Zmeica, Golovita si Sinoe. Atat in delta fluviala, cat si in cea fluvio-maritima se intalneste o vegetatie deosebit de bogata. Pe grinduri pot fi intalnite paduri amestecate (plop negru, plop tremurator, stejar, meri si peri padureti, salcie alba, ulm. In padurile Letea si Caraorman se desprinde prezenta lianelor si a vitei salbatice. Alaturi de zavoaiele de salcie, poate fi intalnita vegetatia de dune si de nisipuri ale plajelor (plajele de la sud de bratul Sulina, ca si cea de la nord de bratul Sf. Gheorghe, fiind deosebit de extinse). Cele mai spectaculoase lacuri: Isac, Gorgova, Rosu, Lumina etc. Un tinut exotic cu peste 1200 de specii de copaci si plante, cu cea mai bogata fauna ornitologica de pe continent (mai mult de 300 de specii, printre care colonii unice de pelicani) si ihtiologica (reprezentata de cam 100 de specii, din care amintim heringul de Dunare si sturionii, de la care se obtine pretiosul caviar). Hrana celor ce traiesc aici este asigurata in principal din pescuit. Multi dintre localnici sunt lipoveni, care isi asigura cinstit existenta. O priveliste dintre cele mai obisnuite in partea locului este lungul sir de barci de pescuit stranse laolalta pentru a fi remorcate de o barca cu motor care le va duce departe in larg, acolo unde pestele se gaseste din belsug. Mici comunitati de pescari, cum ar fi cele din Independenta, pe bratul sudic, si din Crisan pe bratul mijlociu, obisnuiesc sa -si ofere serviciile strainilor sau sa inchirieze acestora barcile lor. In apele de aici poti gasi din belsug calcani, bibani, crapi si moruni, purtatori de icre negre.

Vegetatia biosferei cuprinde la fel de multe si interesante specii de plante - peste 1.200, de la stejari si pana la nuferi. Padurea Letea, considerata monument al naturii, se gaseste pe Bratul Chilia, la 7 kilometri sud de localitatea Periprava. Aici cresc plante cataratoare de origine mediteraneana, lianele formand galerii ce dau senzatia de paduri tropicale. Dintre arbori, un loc aparte il au padurile seculare de stejari brumarii (peste 25 de metri inaltime), ulmi, plopi albi si negri sau frasini pufosi (considerati o raritate botanica). Grindul Erenciuc, situat in sudul lacului cu acelasi nume, gazduieste singura padure naturala de arini din Delta Dunarii, loc de cuibarit pentru vulturul cod.


Vegetatia

In Delta Dunarii predomina vegetatia de mlastina stuficola, care ocupa cca. 78% din suprafata totala. Principalele specii stuful, papura, rogozul, in amestec cu salcia pitica si numeroase alte specii. Vegetatia de saraturi ocupa 6% din total, dezvoltandu-se pe soluri salinizate si solonceacuri marine.Specificul este dat de prezenta speciilor : Salicornia patula, Juncus marinus, Juncus littoralis, Plantago cornuti. Zavoaiele sunt paduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, sunt periodic inundate si se dezvolta pe 6% din totalul suprafetei. Specifice deltei fluviale, unde dau nota caracteristica peisajului. Intalnim 4 tipuri de zavoaie : zavoaiele care cresc pe grindurile fluviatile joase, sunt inundate cea mai mare parte a anului si sunt formate mai ales din Salix alba si Salix fragilis; pe grindurile mai inalte cresc zavoaile formate din Salix alba, Populus alba, Populus canescens; pe grindurile fluviatile cele mai inalte cresc zavoaie foarte rar inundate formate din plop (Populas canescens si P.alba), la care se adauga speciile plantate : plopul negru hibrid, artarul american si frasinul de Pensilvania ; un tip de zavoi mai rar este arinisul (predomina Alnus glutinosa) care apare pe grindurile fluviatile din delta marina. Vegetatia pajistilor de stepa nisipoasa este extinsa pe 3% din totalul deltei, dezvoltandu-se mai ales pe campurile marine Letea, Caraorman si Saraturile. Sunt specifice speciile Festuca bekeri, Secale sylvestris, Carex colchica, Ephedradistachya.

Vegetatia pajistilor mesofile de grind se dezvolta pe cca. 3% din totalul suprafetei deltei, in special pe grindurile fluviale supuse inundarii periodice. Predomina Glyceria maxima, Elytrigia repens. Vegetatia acvatica din ghioluri, balti si japse ocupa 2% din totalul deltei. Pentru vegetatia submersa sunt specifice speciile Ceratophyllum submersum, Myriopyllum verticillatum, Potamogeton sp., Helodea canadensis.Vegetatia plutitoare este mai variata. Predomina Lemna minor, Salvinia natans, Spirodela polyrrhiza, Nymphoides peltata, Nymphaea alba, Nuphar luteum, Trapa natans. Vegetatia emersa este dominata de stuf (Phragmites australis), papura (Typha latifolia si T. angustifolia), pipirig Schoenolectus lacustris). Vegetatia tufisurilor dezvoltate pe nisipurile campurilor marine sau pe cele de pe tarmurile marine active se extind numai pe 1% din totalul suprafetei deltei si sunt dominate de Tamarix ramosissima, Elaeagnus angustifolia, Hippophae rhamnoides. Padurile de pe campurile marine Letea si Caraorman sunt sleauri de silvostepa, numite local hasmace, cu stejar brumariu (Quercus pedunculiflora), stejar pedunculat (Q. robur), frasin (Fraxinus angustifolia), plop tremurator (Populus tremula), ulm (Ulmus foliacea), si cu plantele agatatoare Periploca graeca, Vitis silvestris, Hedra helix. Reprezinta numai 0,8% din totalul suprafetei Deltei Dunarii. Plaurul: Formatiune specifica stufariilor masive, este format dintr-o impletitura de rizomi de stuf si de radacini ale altor plante acvatice in amestec cu resturi organice si sol. Initial fixat, plaurul se desprinde de fundul ghiolurilor si baltilor transformandu-se in insule plutitoare cu diferite marimi care, impinse de vant, se deplaseaza pe suprafata apei. Vegetatia plaurului difera de restul stufariilor. Stuful (Phragmites australis) se dezvolta aici in cele mai bune conditii, fiind mai inalt si mai gros. Alaturi de stuf intalnim rogozul, menta, feriga de apa (Nephrodium thelypteris), cucuta de apa, troscotul, salcia pitica, precum si plantele agatatoare Calystegia sepium si Solanum dulcamara. Pe plaur se formeaza coloniile de pelicani comun si cret. Tot pe plaur traiesc porcul mistret, cainele enot, bizamul, lutra, nurca, vulpea.

Plante cu frunze plutitoare - nufarul alb (Castalia alba), nufarul galben ( Nuphar luteum ), iarba broastelor (Hydrocharis morsisrane), ciulinii de apa (Trapa natans), limba apei (Potamogeton natans), rizacul (Stratiotes aloides). Plante riverane si de plaur - stuf (genul Phragmites) cca 80% si papura (genul Typha) 20%, feriga de apa (Nephrodium thelypteris), macris (Rumex hidrolapatum), "Nu ma uita" (Myositis palustris), izma broastei (mentha aquatica), cucuta de apa (Cicuta virosa). Plante de uscat - salcia alba (Salix alba), plopul (Populus), arinul (Alnus), frasinul (Fraxinus), padurile combinate de pe grinduri. Pe suprafata de uscat a Deltei se remarca vegetatia inalta, majoritar salcia, plopul (impadurit) si specii rare in zonele declarate rezervatii.

Letea este padurea-monument aflata la 7 km sud de comuna Periprava (bratul Chilia). S- a dezvoltat pe grindul cu acelasi nume, in fasii (hasmacuri); prezinta plante cataratoare de origine mediteraneana, sub forma lianelor, intre arbori specifici - stejari brumarii ( seculari de peste 25 m inaltime), garnita, ulm, arin, plop alb si negru, salcie, frasin pufos (raritate botanica). Adaposteste vulturi codalbi, serpi si vipere.


Fauna

Delta Dunarii adaposteste 98% din fauna acvatica a Europei - peste 3400 de specii, multe din ele fiind unice in lume, lepidoptere acvatice si de moluste gasteropode de Europa si tot aici isi gãsesc refugiul mamifere rare cum sunt Mustela lutreola, Lutra lutra si Felis silvestris. Amfibienii sunt reprezentati prin 2 specii de caudate si 6 specii de anure, iar reptilele prin 8 specii, majoritatea serpi (4 specii). Pestii sunt prezenti prin 65 specii, cei mai multi de apã dulce (60%), restul migrand primãvara din Marea Neagrã. Intre acestia din urmã, sturionii si scrumbiile au rol important, atat stiintific, cat si economic. Pãsãrile sunt cele care au creat faima deltei, cunoscutã, incã de la inceputul secolului ca un paradis avian. Renumele se datoreazã celor 327 specii pe care le putem intalni in deltã si care reprezintã 81% din avifauna Romaniei. Dintre acestea cuibãresc 218 specii, restul de 109 specii trecand prin deltã si rãmanand diferite perioade de timp toamna, iarna si primãvara. Pãsãrile acvatice sunt cele mai numeroase : cuibãrersc 81 specii si trec prin deltã 60 specii, in total 141 specii, ceea ce reprezintã 82% din avifauna acvaticã europeanã.
Avifauna acvaticã din Delta Dunãrii este alcãtuitã dintr-un nucleu de specii vechi, bine adaptate la mediul acvatic, la care se adãugã, speciile accesorii si speciile cosmopolite. Nucleul avifaunei este format din 75 specii a cãror viatã este legatã de prezenta apei. Acestea se grupeazã in 5 tipuri ecologice principale : specii strans legate de apã, strict stenotope (cufundari, corcodei, furtunari, pelicani, cormorani, unele anatide), specii de stufãrii (toate speciile de paseriforme acvatice), specii de tãrmuri (starci, lopãtari, tigãnusi, unele anatide), specii de pajisti hidrofile cu vegetatie bogatã continuate cu stufãrii (ralide), specii de tãrmuri marine (unele laride). Multe specii, mai ales dintre rate, gaste, pescãrusi, apar frecvent in diferiti biotopi. Speciile accesorii sunt cele care se integreazã secundar in avifauna acvaticã, devenind din ce in ce mai numeroase pe mãsura transformãrii cosistemelor acvatice. Zãvoaiele sunt populate de silvii, muscari, filomele, pitigoi, cinteze, la care se adaugã, in timpul cuibãritului, rate, cormorani si starci.

In pãdurile de pe campurile marine Letea si Caraorman cuibãresc 64 specii tipice avifaunei pãdurilor nemorale (silvii, mierle, ciocãnitori, mãcãleandru, pitigoi, graur, precum si codalbul (Haliaetus albicilla), gaia brunã, acvila piticã, vulturul pescar . Fazanul (Phasianus colchicus) a fost introdus prin colonizare, populatia dezvoltandu-se rapid. In pajistile de stepã nisipoasã sunt specifice potarnichea, prepelita, ciocarliile, pasãrea ogorului (Burchinus oedicnemus). In satele deltei, pe langã gospodãrii, sunt
frecvente gugustiucul, vrabia de casã, randunica, barza, lãstunul. O serie de specii acvatice se asociazã in timpul cuibãritului formand colonii care sunt aglomerãri de cuiburi pe spatii, in general mici. Cauzele asocierii sunt legate de penuria suprafetelor de constructie a cuiburilor, precum si de avantajele oferite de prezenta unui numãr mare de pãsãri in apãrarea cuiburilor cu ouã sau pui. Coloniile de cuibãrit au reprezentat dintodeauna atractia deltei. Miile de cuiburi construite pe crengile zãvoaielor de salcie sau in stufãrii, zgomotul infernal, atmosfera specificã altor ere geologice, zborul sãgetãtor al miilor de pãsãri care isi hrãnesc puii, transformã coloniile de pãsãri intr-un rai nu numai al ornitologilor, dar si al oricãrui iubitor al naturii.

In Delta Dunãrii sunt mai multe tipuri de colonii :de starci, lopãtari, tigãnusi si cormorani, de pelicani si cormorani, de pescãrusi, de avoazete si ciocantorsi, de chirighite, de chire. Colonia de pelicani din zona cu regim de protectie integralã Rosca-Buhaiova este cea mai mare din Europa si este un exemplu de colonie mixtã. Aici se asociazã mai multe mii de perechi de pelican comun, cu zeci, pãnã la sute de perechi de pelican cret si cormoran mare.Accesul in apropierea coloniilor este permis numai specialistilor, care au autorizatii speciale obtinute de la ARBDD din Tulcea. Fermecat de tot ce se iveste in drum, calatorul poposit aici nu stie ce sa admire mai intai: unduirea stufului in bataia vantului, varietatea pasarilor sau a vegetatiei, asezarile pescaresti intinse de-a lungul canalelor. Nici unul dintre iubitorii naturii care au fost in Delta nu va uita pescuitul sau zilele petrecute la cabanele pescaresti sau in vreun cort unde, deasupra focului, fierbe ciorba pescareasca pe care nu o poti intalni decat aici.Trebuie sa precizam ca in Delta se poate pescui tot timpul anului, exceptie facand perioada depunerii icrelor care incepe la 1 aprilie durand 60 zile. Este interzis accesul la rezervatiile naturale cand incepe perioada cuibaritului, la jumatatea lunii iunie.

Dintre centrele turistice ale Deltei Dunarii amintim : Maliuc (cu amenajari pentru agrement ), asezarile pescaresti: Pardina, Chilia Veche (baza pentru agrement). Ofertele de cazare din aceasta zona sunt variate, pensiunile din zona oferind servicii care sunt unice in tara cum ar fi : cazare si masa, mancaruri traditionale, oferte de excursii in Delta Dunarii cu vaporasul sau cu barca sau alte servicii specifice locului.


Flora

Flora deltei , insumand 955 de specii si 64 de subspecii, reprezinta 1/3 din numarul total de specii cunoscute in flora Romaniei. Predominarea elementului acvatic are ca urmare dezvoltarea vegetatiei de balta, in special a stufului , care ocupa o suprafata de circa 235.000 ha, rezultand cea mai intinsa arie de stufarisuri compacte din lume. Din punct de vedere biogeografic, predomina elementele euroasiatice, urmate de formele estice si cele europene. Din spectrul floristic se constata procentajul foarte ridicat al speciilor cosmopolite si adventive, ceea ce evidentiaza inca o data gradul ridicat al influentei antropice.In functie de biotopul pe care il ocupa, se intalnesc urmatoarele categorii de flora spontana : acvatica, emersa si submersa, palustra, halofila, psamofila, segetala si ruderala, paduri si pajisti.

Vegetatia acvatica predominant lacustro-palustra este mult intinsa si reprezentata prin plante submerse (cosorul, bradisul, otratelul etc.) sau plante plutitoare (nuferii, ciulinii de balta etc.). Urmeaza vegetatia specifica zonelor palustre reprezentata prin stuf ( Phragmites australis ), in amestec cu papura ( Typha latifolia si T. angustifolia ), pipirig ( Schoenoplectetus lacustris ) si rogoz ( Carex sp.). Plaurul, ca una din cele mai caracteristice formatiuni ale deltei, reprezinta o impletitura deasa de rizomi si radacini de plante acvatice, resturi vegetale si maluri aluvionare. Acesta are cea mai larga dezvoltare in lacurile Matita-Merhei si Rosu-Puiu. Ca o unitate aparte se disting nisipurile litorale maritime, unde vegetatia prezinta o gradare caracteristica, cu trecere de la nisipul plajelor cu Cakile maritima, Salsola ruthenica , la dunele inalte cu Elymus sabulosus, Artemisia maritima etc.

Vegetatia terestra ocupa suprafete mai reduse si ea apare numai pe grindurile cele mai inalte, cum sunt: Letea, Caraorman, Chilia, Stipoc si diferite grinduri fluviale. Ea este reprezentata prin paduri amestecate, zavoaie de salcie si pasuni. Padurile amestecate sunt constituite din plop alb, Populus alba , plop negru, P. nigra , stejar, Quercus robur, salcie alba, Salix alba , ulm, Ulmus levis etc., ca si de o serie de arbusti (alun, porumbar, maces, paducel, lemn cainesc, corn, catina alba si rosie). Caracteristica pentru aceste paduri, care apar pe grindurile Letea si Caraorman, este prezenta plantelor agatatoare: liana, Periploca graeca , vita-de-vie salbatica, Vitis silvestris , curpenul de padure, Clematis vitalba si altele. Zavoaiele de salcii se intalnesc mai ales pe grindurile fluviatile, iar pajistile ocupa suprafete restranse, fie pe grindurile inundabile ( unde predomina asociatiile cu numeroase graminee ), fie pe cele nisipoase cu specii arenicole.


Padurile Deltei

* Padurea Letea

Pãdurea, care se dezvoltã in spatiul interdunelor sub forma unor fasii late de 10-250 m (hasmacuri) despãrtite de spinãrile dunelor, este alcãtuitã, in principal, din: stejarul de luncã (Quercus robur), stejarul brumãriu (Q. pedunculiflora), plopul alb (Populus alba), plopul negru (P. nigra), frasinul de luncã (Fraxinus angustifolia), frasinul de baltã (F. pallisiae), pãrul (Pyrus pyraster), teiul alb (Tilia tomentosa), ulmul (Ulmus foliacea) si foarte rar arinul negru (Alnus glutinosa), completatã de un subarboret bogat (Crataegus monogyna, Ligustrum vulgare, Evonymus europaeus, Cornus mas, C. sanguinea, Rhamnus frangula, R. cathartica, Viburnum opulus, Berberis vulgaris, s.a.).O caracteristicã a zonei o constituie abundenta plantelor cãtãrãtoare (Periploca graeca, Hedera helix, Vitis silvestris, Humulus lupulus, Clematis vitalba) care conferã pãdurii un aspect subtropical. In covorul vegetal se intalnesc si alte specii rare: volbura de nisip (Convolvulus persicus), brandusa de nisip (Merendera sobolifera) si carcel (Ephedra dystachia).Fauna este reprezentatã de codalb (Haliaeetus albicilla), soimulet de searã (Falco vespertinus), pupãza (Upupa epops), dumbrãveanca (Coracias garrulus), cateva raritãti herpetologice (Eremias arguta, Vipera ursinii renardi) si cca. 1600 specii de entomofaunã identificate panã in prezent.

* Padurea Caraorman

Zona cuprinde cele mai dezvoltate si reprezentative dune denudate din deltã si pãdurea Caraorman, dezvoltatã indeosebi in partea sudicã a grindului.Alãturi de un variat arboret de luncã format din plop, frasin si stejar se poate intãlni subarboret de zãlog, Salix, Tamarix, etc. Extremitatea sudicã a pãdurii pãstreazã exemplare monumentale de stejari cu circumferinta intre 4,20 -4,70m.Asociatiile vegetale gãzduiesc animale nevertebrate (indeosebi insecte) si vertebrate (mamifere). Ca avifaunã, in pãdure se intalneste vulturul codalb (Haliaeetus albicilla) si corbul (Corvus corax).

* Padurile mixte de stejar

Aici exista doua sisteme de paduri ale digurilor marine Letea si Caraorman. In comparatie cu padurile crescute pe bancurile fluviale de nisip sau pe terenurile joase din Chilia si Stipoc, padurile mixte de stejar sunt mult mai complexe din punct de vedere floristic si faunistic (in consecinta, sunt mult mai interesante).

* Arbustii si vegetatia ierbacee

Arbustii si vegetatia ierbacee de pe stancile calcaroase: Datorita conditiilor morfohidrografice specifice, acest ecosistem beneficiaza de o distributie foarte limitata in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. Poate fi intalnit pe insulele Popina si la Capul Dolosman, unde calcarul cretacic este neacoperit sau acoperit de un strat subtire de sol.

* Pajistile de pe campiile cu loess

Acest ecosistem este diferit de cel al bancurilor de nisip de origine fluviala sau de cel al digurilor marine. Pajistile de deasupra liniei de inundatie sunt sustinute de un substrat de loess si acoperite de un strat de sol. Campul Chilia, cel mai vast dintre acestea, este utilizat in mare parte ca teren agricol. Fasia ingusta si intinsa de teren care formeaza Grindul Stipoc s-a dezvoltat pe depozitele de loess (afloriment in partea centrala), deoarece stratul de sol este prea subtire; o mare parte a zonei este acoperita de terenurile nisipoase de origine fluviala. Pajistile de stepa descompuse pe ramasitele de fosile Avand o distributie limitata, acest ecosistem cuprinde insulele Popina, Gradistea si Bisericuta, toate situate in lacul Razim. Insula Popina este cea mai reprezentativa, avand o
suprafata totala de 90 ha, altitudine maxima 48 m, construita pe calcar mezozoic si partial acoperita de loess

* Pajistile de pe digurile marine de altitudine mica

Majoritatea digurilor marine - complexele de la Letea, Caraorman, Saraturile, Crasnicol- Frasin-Flamanda, Lupilor-Chituc-Saele gasite in Delta Dunarii apartin acestui ecosistem. Locurile deschise sunt cu putina apa sau vegetatie Amenajarile silvice Spre deosebire de polderele agricole, amenajarile silvice au luat fiinta la inceputul anilor ' 60. Procedura uzuala a fost indiguirea unei zone umede, desecarea si curatarea locului de flora naturala si apoi plantarea speciilor de salcie si plop Euro-American (97% din plantatie este acoperita de aceste doua specii, plopul aparand pe 62% din amenajarile silvice). Plantatiile de plopi de pe grindurile fluvialeParalel cu bratele principale ale Dunarii au fost construite diguri la distante de 200-300 m de la malul fluviului. Aceste fasii de teren situate de-a lungul bratelor Dunarii au fost considerate ca fiind adecvate pentru plantarea plopilor. Principalul rol al acestor paduri artificiale este de a proteja interiorul si de a permite exploatarea lemnului. Speciile locale de arbori (ca salcia) au fost defrisate in ciuda avantajelor oferite si anume, protejarea mai eficienta a malurilor fluviului (impotriva eroziunii produse de valuri) si ca adapost, hrana, pentru diverse specii ale zonelor umede. Din nefericire, plantatiile de plopi au numai o utilitate economica, rolul lor in functionarea naturala a retelei ecologice a zonelor umede fiind destul de modest.


Obiective Turistice

In afara de plajele de nisip de pe malul marii, de la Sulina sau Sfantul Gheorghe. care confera un ideal loc de izolare si relaxare, puteti opta pentru inchirierea unei barci cu motor si efectuarea unei excursii in Delta. Daca sunteti un impatimit al arheologiei va pot trezi interesul urmatoarele informatii:
- In zona actualelor comune Murighiol si Chilia Veche s-au gasit movile funerare care dateaza de prin secolul VII-VI inainte de Cristos
- In zona malului sudic al Bratului Sf. Gheorghe au fost localizate 3 fortificatii romane la Mahmudia, Murighiol si Dunavatul de Jos
- Pe grindul Letea, Caraorman, in comuna C.A. Rosetti si in satul Periprava au fost cateva descoperiri ce dateaza din epoca medievala timpurie
- HISTRIA - cea mai veche asezare urbana din Romania. Se pot vedea ruinele unui oras infloritor acum 2.600 ani. Asezarea a fost inconjurata de un puternic zid de aparare si era alimentata cu apa prin conducte lungi de peste 20 km! In secolul al VI-a urmare a invaziei avarilor orasul a fost aproape in intregime distrus, obligind locuitorii sa se retraga in zone mai linistite.

In Delta Dunarii puteti efectua o gama mai larga de activitati de relaxare si agrement decat in orice zona turistica fie montana fie litorala. Eemplificam: se poate face plaja , (la Sfantul Gheorghe si Sulina se pot face si bai in mare ) , se poate pescui, se pot observa pasarile , fauna si flora, se pot organiza expeditii si excursii in padurile din Delta , se pot vizita dunele de nisip, se pot face plimbari cu barca cu vasle sau cu salupa pe canalele si lacurile din Delta , se pot petrece seri in salbaticie pe insule izolate la lumina focului de tabara , sau se puteti precatica sporturi nautice , si nu in ultimul rand puteti vana.




Cetati

Principala zona turistica a municipiului Tulcea : Cetatea Aegysus , asezare getica, cucerita de romani a fost mentionata de Ovidiu ca " veche cetate ", aparata de ziduri puternice, situata pe malul Dunarii, intr-un loc inalt, la care cu greu se putea ajunge. Numele Aegysus este probabil de origine celtica.Identificarea cu orasul Tulcea de astazi, facuta prima oara la sfarsitul sec.18 - inceputul sec.19, a fost confirmata de descoperirea (1949) a unei inscriptii in limba latina, care mentioneaza o unitate militara (vexillatio (a)-egisse(n)sis), ce se afla aici la inceputul secolului 4 d.Hr., ca detasament al legiunii Iovia, cu sediul la Noviodunum. In secolul 4-5, Aegysus era sediul unui "cuneus equitum armigerorum si al praefectus ripae legionis primae Ioviae cohortis quintae pedaturae inferioris". In secolul 6 a fost reconstruita de Iustinian. Sapaturile arheologice incepute in anul 1974 la marginea de est a orasului Tulcea, pe "Dealul onumentului", au dus la descoperirea unei asezari, in care cele mai vechi urme (ceramica autohtona) apartin secolului 4-3 i.Hr.. Aegysus a luat o mare dezvoltare sub stapanirea romana, fiind puternic fortificata la sfarsitul secolului 3 - inceputul secolului 4. Zidul de incinta, cu turnurile de aparare, prezinta trei faze de constructii. In interior s-au identificat resturi ale unui edificiu thermal.Cetatea a dainuit pana in secolul 7 d.Hr. (moneda Heraclius), fiind reluata in stapanire si refacuta de bizantini sub Ioannes Tzimiskes (971).


Economia

Principala ocupatie a populatiei din Delta Dunarii o reprezinta pescuitul. Pescarii continua sa utilizeze traditionalele barci pescaresti, ce pot strabate canalele inguste, pentru a ajunge la marile lacuri, dintre care unele depasesc suprafata de 5 000 ha. Cel mai bun mijloc pentru cei ce doresc sa descopere lumea pasarilor in habitatul lor, este de a se apropia cu o barca pescareasca, deoarece pasarile sunt obisnuite cu acestea si nu se sperie.

Un adevarat paradis pentru cei ce doresc sa descopere o natura salbatica, dar si sa guste un peste de calitate, inclus in majoritatea meniurilor locale, Delta Dunarii ramane o adevarata provocare pentru iubitorii de natura. Pe unele grinduri se practica cultura plantelor, pe altele exista izlazuri pentru cresterea animalelor.Navigatia pe brate si trasportul pe canale este o alta preocupare a localnicilor. Caleidoscop al unor peisaje mereu inedited, paradisul pasarilor si trestiilor, al puzderiilor de pesti - Delta Dunarii este o regiune de mare frumusete turistica si de un real interes stiintific.In perioada verii, Delta Dunarii devine o destinatie a celor care doresc sa se relaxeze, departe de zgomotul oraselor, in linistea deplina ce caracterizeaza aceasta imparatie a apelor. De
asemenea, vara este anotimpul cand incep sa vina pescari sportivi din toate colturile Romaniei, dar si din strainatate, in cautarea unor memorabile partide de pescuit. Companiile de turism care opereaza in Delta Dunarii au venit in intampinarea solicitarilor din partea acestui segment de turisti, pescarii sportivi, asigurandu-le echipamentele necesare, transportul si asistenta la locurile de pescuit.

De asemenea, se pastreaza traditia prin deplasarile cu lotci mici, special amenajate pentru turism, dar care au aceleasi caracteristici ca lotcile pescaresti, iar excursiile sunt conduse de catre fosti pescari sau tineri localnici care cunosc foarte bine locurile si salbaticia Deltei Dunarii.. In perioada estivala, turistii vin din numar din ce in ce mai mare si vin in primul rand pentru aimbina delta cu marea pentru ca din orice punct al deltei, depinde acum si de nava, in maxim o ora jumatate - doua, se poate ajunge la mare. Nu mai vorbesc de localitatile Sf. Gheorghe, Sulina care sunt exact pe malul marii si la marginea deltei.

In localitatile din Delta Dunarii exista o retea de 64 de pensiuni turistice omologate, iar alte 32 sunt in curs de omologare. Pentru a ajunge in Delta Dunarii, trebuie luat ca reper orasul Tulcea, accesul spre aceasta localitate fiind permis pe cale rutiera, feroviara si aeriana. Calatoria de la Bucuresti la Tulcea, cu masina sau cu trenul, are o durata de circa 4 ore.


Clima

Clima Deltei este mai moderata, cu variatii de temperatura mai mici, cu un numar redus al zilelor de iarna ca si al celor tropicale, care se cifreaza la numai un sfert din cele inregistrate in Campia Baraganului. Presiunea atmosferica oscileaza in jurul a 760mm cu o variatie medie anuala de numai 6mm. Cu toate acestea ca si la impletirea elementelor morfo-hidrografice de natura diferita, delta Dunarii se inscrie si sub raport climatologic ca o zona a marilor contraste, reflectate fie prin frecventa fenomenelor, fie prin intensitatea lor. Vanturile constituie elementul climatologic dominant si cu cat mergem spre gurile fluviului se inregistreaza o intensitate a acestora. Statistica inregistreaza la Tulcea circa 95 zile de calm pe an, in timp ce la Sulina numarul acestora este de numai 31. In general domina vanturile dinspre nord, frecvente toamna si mai ales in timpul iernii, cand intensitatea lor urca la valori medii de peste 20m/s, transformandu-se adesea in furtuni. Asemenea frecvente si intensitati exista si primavara mai ales in luna aprilie cand se produc schimbari ale vanturilor de est cu cele de vest , tot asa de puternice, secetoase care usuca pamantul si produc nori de praf. Vara, pe litoral, se produc brizele marii, iar in interiorul Deltei vanturile devin din ce in ce mai moderate, ajungandu-se ca in lunile august si septembrie ele sa se opreasca pe perioade mai mari.

In ceea ce priveste temperatura aerului si precipitatiile se constata o moderatie, Delta Dunarii fiind inconjurata de izoterme cu valoare termica de 11Grade Celsius. Iernile incep de obicei destul de tarziu si sunt relativ calduroase. Ele se fac simtite din a doua jumatate a lunii decembrie si dureaza pana catre sfarsitul lunii februarie. In tot acest interval se produc in general trei perioade de frig care persista de fiecare data in jur de 5-10 zile. Atunci atmosfera este uscata, iar temperaturile inregistreaza valori medii de -10GC, coborand insa si sub -25GC. Prima perioada de frig se produce la inceputul iernii, iar a doua cea mai puternica, se manifesta in a doua decada a lunii ianuarie, cand, la un ciclu de 8-10ani, se formeaza pod de gheata peste Dunare. Cu toate acestea, temperatura medie a lunii ianuarie inregistreaza -1GC. Al treilea val de frig se produce de obicei in a doua jumatate a lunii februarie. Zapada cade rar si se asterne in strat subtire, iar vanturile o spulbera din loc in loc si se topeste repede. Primavara vine mai tarziu cu doua si chiar cu trei saptamani fata de Campia araganului. In luna martie, in Delta se produc ceata, nebulozitate crescuta, burnita, au loc scaderi bruste de temperatura, chiar pana la -10GC. Daca in luna aprilie se mai inregistreaza inca temperaturi scazute, se intampla adesea ca acestea sa se schimbe brusc, crescand cu ; atunci primavara vine intr-o singura zi, iar°10GC si chiar cu 15 temperatura inregistreaza o crestere continua, caci luna mai este considerata de obicei inceputul verii. In acest anotimp calduros temperatura este in general moderata, precipitatiile descresc pana la instaurarea unor perioade de seceta chiar, iar vanturile se raresc ca frecventa si scad ca intensitate facand exceptie doar briza marii. Cateodata si pe timp scurt se produc si vara furtuni care ridica nori de praf si nisip de pe grindurile Deltei. Ploile sunt mai frecvente in luna iunie.

In Delta Dunarii, si mai ales in zona de varsare a apelor fluviului incepand din iulie si pana la sfarsitul lunii septembrie vara ne este cunoscuta ca cel mai frumos anotimp din tara. Toamnele se instaureaza incet si in prima parte sunt uscate. De la 10-15 noiembrie timpul devine racoros, cu ploi si ceata. Precipitatiile au un caracter continental si sunt in general reduse pana la 400mm pe an. La aceste precipitatii care ajung de obicei pe sol incalzit, ceea ce determina o evaporare rapida, se adauga si perioade prelungite de seceta. In contrast cu acest aspect se inregistreaza si ploi foarte mari a caror cantitate de apa depaseste 100mm in 24 ore.



Transport

Trasee:

Traseul nr. 1: Tulcea - Canalul Mila 35 - Girla Sireasa - Girla Sontea - Canalul Olguta - Dunarea Veche - Mila 23 sat - Crisan -

Traseul nr. 2: Tulcea - Canalul Litcov - Canalul Crisan - Caraorman - Hotelul Lebada - Maliuc - Tulcea

Traseul nr. 3: Tulcea - Maliuc - Hotelul Lebada - Canalul Crisan - Caraorman - Lacul Puiu - Popas BTT Rosu - Lacul Rosu - Imputita - Canalul Busurca - Sulina - Tulcea

Traseul nr. 4: Murighiol - Canalul Dunavat - Canalul Dranov - Golful Holbina - Lacul Razim - Gura Portitei

Traseul nr. 5: Jurilovca - Gura Portitei

Traseul nr. 6: Hotelul Lebada - Dunarea Veche - Canalul Eracle - Girla Lopatna - Canalul Lopatna - Lacul Trei Iezere

Traseul nr. 7: Hotelul Lebada - Dunarea Veche - Canalul Magearu - Dunarea Veche - Bratul Sulina - Hotelul Lebada

Traseul nr. 8: Traseul turistic Tulcea - Chilia Veche pe ruta: mun. Tulcea - canalele: Mila 36 - Sireasa - Sontea - Razboinita - Stipoc - Pardina - loc. Chilia Veche

Traseul nr. 9: Tur Chilia pe ruta: loc. Chilia Veche - brat Chilia - bratul Babina - bratul Cernovca - canal Sulimanca - Lacul Merheiu Mic - Lacul Merhei - Lacul Matita - Lacul Babina - canal Radacinoasele -canal Pardina -loc. Chilia Veche

Traseul nr. 10: Tur Sf. Gheorghe pe ruta: loc. Sf. Gheorghe -canalele: Zaton - Buhaz - Palade -Crasnicol - bratul Sf.Gheorghe - loc. Sf. Gheorghe

Traseul nr. 11: Traseul turistic Sulina -Periprava, pe ruta: Sulina - can. Cardon - can. Sfistofca - Periprava

Traseul nr. 12: Traseul turistic Sulina- Periprava, pe ruta: Sulina - can. Cardon - Golful Musura - bratul Musura - bratul Stambulul Vechi - brat Chilia - Periprava

Traseul nr. 13: Tur Uzlina pe ruta: loc. Uzlina - can. Uzlina - lacurile: Uzlina si Isac - canal Isac 3 - garla Perivolovca - brat Sf. Gheorghe - loc. Uzlina - cu extensie lac Isac- canal Isac 2- canal Litcov - canal Ceamurlia - can. Crisan - brat Sulina - Centru de Informare si Documentare Ecologica Crisan

Traseul nr. 14: Traseul turistic Jurilovca - Periboina - Istria pe ruta: loc. Jurilovca - lacul Golovita - canal V - lacul Sinoe - cherhana Periboina - punctul Cetatea Istriei - canalul II - lacul Zmeica - lacul Golovita - loc. Jurilovca

Traseul nr. 15: Traseul turistic Tulcea - Mila 23 pe ruta: mun. Tulcea - bratul Sulina - canal M.22 - garla Sontea - Dunarea Veche - loc. Mila 23

Traseul nr. 16: Traseul Crisan - Mila 23 pe ruta: loc. Crisan - Dunarea Veche - canal Bogdaproste - lacurile: Bogdaproste - La amiaza - Trei Iezere - garla Lopatna - canal Eracle - Dunarea Veche - loc. Mila 23

Traseul nr. 17: Traseul Sulina - Sf. Gheorghe pe ruta: oras Sulina - canalele: Busurca - Imputita - cordon litoral - Tataru - loc. Sf. Gheorghe

Traseul nr. 18: Traseul Sulina - Sf. Gheorghe, pe ruta: oras Sulina: canal Busurca- canal Rosu - Imputita - lac. Rosulet - cherhana Rosulet - lac Rosu - baza turistica Rosu - lacul Puiu - can. Mocansca - lac Erenciuc - brat Sf. Gheorghe - loc. Sf. Gheorghe.

Traseul nr. 19: Lac Casla- Garla Somova- Lac Potica- Lac Parches - Lac Telincea

Obiective Turistice pe o rază de 50 Km

Cazare pe o rază de 50 Km

Pensiunea Inima Deltei

Cazare in Pensiunea Inima Deltei - Mila 23 - Delta Dunarii . Excursii , pescuit , birdwatching .

Clasificare:

Localizare: Mila 23

Aprecieri: 

Cazare in conditii decente in camere cu aer conditionat , televizor , baie proprie ; Salon de masa si foisor din stuf - bucatarie traditionala - preparate predominant din peste ; Gradina mare cu gazon , umbrelute din stuf si sezlong-uri ; Barci cu motor .

Pensiunea se afla la 40 metri de la debarcaderul central din Mila 23 .

Pensiunea Califar

Delta Dunarii - Pensiunea Califar - cazare, masa, agrement - dunavatu de jos, tulcea

Clasificare:

Localizare: Dunavățu de Jos

Aprecieri: 

In Dunavatu de jos, la capatul drumului, Pensiunea Califar va asteapta sa va petreceti in mod placut, timpul liber. 8 camere duble, restaurant, terasa, piscina (din acest an), loc de joaca pentru copii, debarcader, parcare.
Si ca sa va convingeti va asteptam . www.pensiuneacalifar.ro

Informații

about us termeni si conditii politica de confidentialitate

Contact

invita prieteni contact administrator opinia ta raportează eroare

Copyright © 2010 - 2016 
Romania Tourist Info

Regiuni Turistice

transilvania moldova muntenia banat crișana bucovina oltenia dobrogea marea neagră delta dunării dunărea bucurești maramureș

Categorii
Obiective Turistice

orașe muzee case memoriale cetăți / castele mănăstiri / biserici turism rural drumeție munți peșteri lacuri râuri pescuit parcuri naționale rezervații naturale

Utile

Hartă Rutieră

Colaboratori

GABMihai

 

Referinte

Romania Tourist Info pe Facebook Romania Tourist Info pe Twitter RSS feed
PageRank Checking Icon

Parteneri

Societatea Carpatină Ardeleană Harta Rutiera a Romaniei toți partenerii