Turism Romania
blank

Obiective Turistice

Cazare Hartă Imagini Jurnal Turistic Comunitate

Spineni, Olt

Mulțumim colaboratorilor: Mona

Informații
Generale

Galerie
Foto
Hartă
Turistică
Cazare
în Apropiere
Păreri și Sfaturi
Pentru Turiști
Agrement

Informații Geografice

Localitate
Spineni

Județ
Olt

Zona Turistică
Nespecificat

Coordonate Geografice
44.70998040(Lat.), 24.55518470(Lon.)

Accesibilitate

Specifică o localitate de pornire și afișează harta rutieră spre Spineni, Olt.

( hartă rutieră )

Obiectivul turistic se afla
în oraș mic/sat ușor accesibil (autobuz, tren, etc.)

Descriere

Comuna Spineni este situata in nord-estul judetului Olt la granita acestuia cu Judetul Arges, la 45 km de capitala acestuia, Slatina. *Situarea, suprafata si vecinii comunei Comuna este situata pe paralela de 44º si 40' latitudine nordica si pe meridianul 25º si 34' longitudine estica avand ca vecini comunele Fagetelu la nord, Tatulesti la sud, Barasti si Vedea la est si Poboru si Leleasca la vest. Ea se intinde pe o lungime de 50 km avand, la 30 decembrie 1994, o suprafata de 7.395 ha din care: 5.584 ha teren agricol (4.476 ha teren arabil, 676 ha pasuni, 432 ha vii si livezi) si 1.811 ha teren neagricol (148 ha intravilan, 1.468 ha padure, 195 ha teren nefolosibil - drumuri, ape, rapi s.a. -).
Populatia comunei Spineni este de 2.318 locuitori, dintre care 1100 de sex masculin si 1218 de sex feminin (1 iulie 2001), in totalitate de etnie romana (conform datelor oferite de [http://www.cjolt.ro Consiliul Judetean Olt]), cu o densitate de 31,2 locuitori/km²(1997). *Localitatile componente Conform reformei administrative din februarie 1968, comuna Spineni are in componenta 7 sate:

-- Alunisu, resedinta comunei.

-- Cuza Voda.

-- Davidesti.

-- Optasani.

-- Profa.

-- Spineni.

-- Vineti. *Istoricul comunei Cele mai vechi urme de vietuire umana pe teritoriul actual al comunei au fost gasite pe Valea Vedei si constau din trei piese de piatra slefuita, datate din perioadele Paleoliticului inferior si Musterianului. Avand in vedere ca aceste piese au fost gasite in stratul de aluviuni iar alte zece astfel de piese au mai fost identificate de-a lungul aceleiasi vai, se poate trage concluzia ca acestea au fost aduse de ape. Totusi, sapaturi arheologice sau cercetari amanuntite nu au fost intreprinse pana astazi, astfel incat nu poate fi precizata cu exactitate provenienta acestor unelte.
In 1990 se fac cercetari arheologice sumare in punctul "Moara lui Iovescu", in satul Vineti si sunt gasite urme de locuinte pe doua nivele de locuire: din secolul al IV-lea si secolele al VI-lea si al VII-lea. Din nefericire, lucrarile nu au continuat si in anii urmatori, deoarece terenul a fost parcelat si redat agriculturii.
Prima atestare documentara a satului Spineni este datata 20 mai 1515, cand voievodul Neagoe Basarab daruieste lui Manea Vulpariul (important nobil al inceputului de secol al XVI-lea) jumatate din ocina Popei din Spineni. Identificarea exacta cu localitatea Spineni din judetul Olt este iarasi discutabila caci mai pot fi identificate, in acel secol, alte localitati Spineni si in judetele Dolj, Muscel, Mehedinti.
Prima atestare documentara sigura a locuirii acestor zone apare in Hrisovul din 27 iunie 1529 prin care Moise, voievodul Tarii Romanesti intareste niste ocine Manastirii Govora iar printre boierii trimisi sa cerceteze actele si sa depuna marturie apar si Radul si Stoian din Alunis. Ori daca erau stapanii, desigur ca existau si supusii.
La inceputul secolului al XVII-lea pamanturile megiesilor incep sa fie cumparate de diversi nobili, pentru ca, pana la sfarsitul secolului, practic intreaga suprafata sa devina, fie boiereasca, fie manastireasca.
Printre cei care au stapanit parti de mosie sau sate in comuna, amintim pe: Diicu (I) Buicescul, nepotul lui Matei Basarab stapanind satul Profa; Radu Falcoianu, insurat cu stranepoata lui Diicu Buicescul; Barbu Vacarescu, fiul lui Enachita Vacarescu; Hamza din Spineni, important boier de la curtea voievodului Radu Serban; Draghici Cantacuzino, fiul mai mare al stolnicului Constantin Cantacuzino, cel ucis la Snagov etc.
Incepand cu secolul al XIX-lea satele comunei apar in toate hartile si catagrafiile Tarii Romanesti.
Satele comunei, in timp, au facut parte din diverse plase (din 1911 se gasesc toate satele in Plasa Spineni), apoi, dupa reorganizarea in raioane si regiuni, au intrat in componenta raionului Vedea.
Din 1864 pana in 1950 se constituie primarii in satele Alunisu, Spineni si Profa, iar dupa 1950, prin legea de reorganizare a localitatilor, satul Profa este inglobat comunei Alunisu, care, la randul ei, la reforma administrativa din februarie 1968 este unita cu comuna Spineni pastrand numele acesteia din urma.
Locuitorii participa activ la cele mai importante evenimente si conflicte ce marcheaza evolutia si formarea Romaniei moderne. Astfel, in Razboiul de Independenta ii gasim concentrati intr-o unitate a Batalionului II din Regimentul 3 Olt, lasand jertfe la asaltul redutei Grivita II. In timpul rascoalei din 1907 in Alunisu sunt atestate executii ale unor rasculati, numarul probabil fiind de 26, dintre care 7 formau delegatia sosita pentru a incita oamenii. *Geografia, hidrografia si solurile Comuna Spineni este situata intr-o zona geografica ce face trecerea de la Podisul Getic la Campia Romana, pe Podisul Spinenilor, avand altitudinea de peste 180 m cu cea mai inalta cota, Piscul Dobrei (383 m). Solul este de tip podzol degradat, cel mai sarac dintre toate tipurile de pamant arabil. Din acest motiv economia agrara este concentrata pe luncile raurilor sau in vai (Lunca Vezii, Valea Marghiei etc.) caci materiile nutritive sunt asigurate de topirea zapezilor si torentele ce se se scurg prin acestea, formand un sol destul de bun pentru agricultura.
Hidrografia comunei este saraca fiind compusa din rauri si parauri ce vara, de cele mai multe ori seaca, fiind alimentate de izvoare sarace, de precipitatii si, primavara, de torentele cauzate de topirea zapezii. Principala apa curgatoare este Raul Vedea ce are ca afluenti mai multe astfel de vai si parauri (Cioraca, Alunisul, Teiusul, Corbul etc.). Pe firul apei acestor rauri s-au format adancituri si iazuri ce vara raman pline de apa fiind utilizate la adapatul vitelor si pescuit. *Flora si fauna Structura geologica, precum si relieful, au marcat, in mod normal, vegetatia ce este compusa din iarba grasa (firuta), pe platourile folosite ca pasuni, precum si din cranguri si paduri formate din arbori ce produc diverse fructe utilizate de localnici: pere, mere padurete, macese, porumbe, coarne, alune, paducel etc. In arealul satului Optasani se afla o parte a rezervatiei forestiere de garnita Seaca-Optasani, intinsa pe aproximativ 124 ha. Alaturi de acest arbore vegeteaza si gorunul, unele exemplare avand peste un secol vechime.
Fauna este compusa din diferite specii de animale salbatice (vulpea, lupul, mistretul, dihorul de stepa, viezurele, harciogul, pisica salbatica) si din pasari (ciocarlia de campie, privighetoarea, cucul, fazanul, bufnita etc.) specifice zonei de deal. Baltile au de asemenea o mare varietate de pesti (carasul, crapul, rosioara s.a.) iar in albia raului Vedea intalnim cleanul si nisiparnita. *Drumuri, monumente si utilitati Satele comunei sunt conectate cu restul localitatilor tarii doar prin drumul judetean 703, avand o lungime de 28 km (pe teritoriul comunei), dintre care asfaltati 7 km iar 21 km fiind modernizati. Restul cailor de comunicatie este format din drumuri de tara si poteci fiind accesibile doar pe jos, cu bicicleta sau sareta. Cea mai apropiata gara este cea de la Dragasani la circa 25 km de centrul comunei.
Ca monumente pot fi amintite bisericile din satele comunei, majoritatea ctitorii ale inceputului de veac al XIX-lea, remarcandu-se biserica din Alunisul, cu hramul "Cuvioasa Parascheva", ctitorie din anii 1812-1813 a logofatului Stefan Bellu. *Personalitati nascute in comuna Ilie Popescu-Spineni (n.14 octombrie 1894, Cuza-Voda, j. Olt - d. 29 septembrie 1964, Bucuresti), reputat profesor de drept, membru al "Societatii Regale de Geografie" si al Societatii "Histoire du Droit" din Paris, conferentiar de inalta tinuta si autor a circa 20 de lucrari de specialitate.
Ion Marin Iovescu (n. 6 august 1912, Vineti, j. Olt - d. 9 august 1977, Bughea de Sus, j. Arges, prozator si nuvelist numit de Eugen Lovinescu "Creanga al Munteniei", debuteaza in 1936 cu romanul de factura realista "Nunta cu bucluc", urmat de alte doua romane in aceeasi maniera "O daravela de proces" si "Oameni degeaba" precum si colaborari de succes in revistele literare cele mai apreciate ale vremii. Dupa 1944 se retrage discret din viata literara, totusi dupa 1970 mai publica alte trei volume de nuvele. Personaj boem si insolit al literaturii romane, Ion Marin Iovescu, trece, din pacate, aproape neobservat prin viata, ca si prin literatura romana pe care a slujit-o cu devotament. *Administratia Primaria este situata in satul Alunisul, la adresa postala Primaria Spineni, 0544, telefon 0249/469609.
Primarul ales in iunie 2004 este Ion Din (formatiunea politica Partidul Social Democrat).

Obiective Turistice pe o rază de 50 Km

Cazare pe o rază de 50 Km

Unitate Turistică Exemplu

sloganul dumneavoastră aici

Clasificare:

Localizare: Poiana Mărului

Aprecieri: 

Pentru ca fiecare vizitator să-și formeze o impresie despre unitatea dunmneavoastră este bine să definiți o foarte scurtă prezentare ce va apărea în majoritatea paginilor principale respectiv în motoarele de căutare. Astfel indiferent pe ce pagină a mini site-ului dumneavoastră sosește clientul, va avea acces la o scură prezentare. Încercați să cuprindeți tot ce este mai important, mai captivant despre afacerea dumneavoastră în acest paragraf.

Informații

despre noi termeni si conditii politica de confidentialitate

Contact

invita prieteni contact administrator opinia ta raportează eroare

Copyright © 2010 - 2012 
Romania Tourist Info

Regiuni Turistice

transilvania moldova muntenia banat crișana bucovina oltenia dobrogea marea neagră delta dunării dunărea bucurești maramureș

Categorii
Obiective Turistice

orașe muzee case memoriale cetăți / castele mănăstiri / biserici turism rural drumeție munți peșteri lacuri râuri pescuit parcuri naționale rezervații naturale

Utile

Hartă Rutieră

Colaboratori

Mona

 

Referinte

Romania Tourist Info pe Facebook Romania Tourist Info pe Twitter RSS feed
PageRank Checking Icon

Parteneri

Societatea Carpatină Ardeleană Harta Rutiera a Romaniei toți partenerii