Turism Romania
blank

Obiective Turistice

Cazare Hartă Imagini Jurnal Turistic Comunitate

Slobozia, Ialomița

Mulțumim colaboratorilor: Nae

Informații
Generale

Galerie
Foto
Hartă
Turistică
Cazare
în Apropiere
Păreri și Sfaturi
Pentru Turiști
Agrement

Informații Geografice

Localitate
Slobozia

Județ
Ialomița

Zona Turistică
Nespecificat

Coordonate Geografice
44.56388889999999(Lat.), 27.36611110(Lon.)

Accesibilitate

Specifică o localitate de pornire și afișează harta rutieră spre Slobozia, Ialomița.

( hartă rutieră )

Obiectivul turistic se afla
în oraș mic/sat ușor accesibil (autobuz, tren, etc.)

Descriere

Slobozia este resedinta si cel mai mare oras al judetului Ialomita, Muntenia, Romania. Orasul a fost construit pe ramasitele vechii cetati romane Netindava. Slobozia este resedinta si cel mai mare municipiu al judetului Ialomita, Romania. Potrivit recensamantului din 2002, are o populatie de 52.710 locuitori<ref name="edrc_2002"/>. Conform ultimelor estimari oficiale ale Institutului National de Statistica, populatia municipiului este in continua scadere. Statiunea balneoclimaterica Amara se afla la doar 7 km distanta de centrul municipiului, dispunand de o infrastructura dezvoltata pentru tratament. Patroni al orasului sunt considerati Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil, ocrotitorii primului lacas de cult construit in aceasta zona, inca existent, manastirea Slobozia, dar ziua orasului este sarbatorita (inca de la instituire) de sarbatoarea Inaltarii Domnului, hramul actualei catedrale episcopale.</br>
Slobozia este cunoscuta si datorita Festivalului de muzica „Trofeul Tineretii Amara”, ce se tine in fiecare an in statiunea Amara, avand spectacolul de gala in centrul civic al orasului, Piata Revolutiei.<br />
Municipiul Slobozia a reprezentat, de-a lungul veacurilor, un important si infloritor nod de comunicatii si targovie din zona. Datorita pozitiei geografice privilegiate, la intersectia drumurilor ce leaga Occidentul si Nordul de Orient, el a permis, in decursul vremurilor, dezvoltarea multor activitati economice si culturale. *Etimologie Numele actual al municipiului vine de la cuvantul romanesc, de origine slavona, „slobozie” care desemna o localitate nou infiintata care era scutita de anumite dari. Orasul, asezat in mijlocul Campiei Baraganului, era foarte vulnerabil la atacurile turcilor si tatarilor; pentru a incuraja oamenii sa se aseze aici, ei erau scutiti de aceste dari, de aici si numele.<br /> *Geografie Municipiul Slobozia este pozitionat in centrul Campiei Romane, la aproape 130 km est de Bucuresti si 150 km vest de Constanta. Orasul este traversat de raul Ialomita, unul dintre cele mai importante rauri din Romania.<br />
Suprafata totala a localitatii este de 13.286 ha, din care 11.987 ha extravilan si 1.300 ha intravilan.Municipiul se inscrie intr-un areal ce face parte din Platforma Valaha, care reprezinta partea coborata a Platformei Moesice. Fundamentul solului este foarte vechi si constituit din cristalin cu strat sedimentar. Arealul este afectat de falii, cea mai importanta dintre acestea fiind cea care trece prin Nordul orasului, venind din Dobrogea. Relieful localitatii, inclusiv cele 11.987 ha din extravilan, a caror altitudine maxima este de 35 m, este constituit pe nisipuri si prezinta ondulari, dune si vaiugi, ori depresiuni interdunare orientate N-S sau NE-SV. Se disting in zona campuri, vai, terase si lunci: Campul Ciulnitei, Terasa Ialomitei, Lunca Ialomitei, Valea Ialomitei. Intinderea aceasta a fost acoperita de ape care, spre sfarsitul Paleoliticului, s-au scurs in Marea Neagra, de aceea solul zonei se constituie din formatiuni aluvionare, cu strat freatic umed si avansat spre suprafata.Este posibil ca in vatra orasului sa nu se fi facut prospectiuni mai serioase ale subsolului, in care se presupune a exista prelungiri ale apelor minerale sulfuroase, ale namolurilor terapeutice sau ale apelor termale identificate la Amara, Fundata, Ciulnita si Perieti. Acestea s-ar putea adauga la filoanele zacamintelor de titei si gaze naturale descoperite in diferite puncte ale zonei, dupa anul 1960.Solurile au o fertilitate foarte ridicata, aproximativ 95% din suprafata fondului funciar, avantajata si de relieful de campie, permitand conditii foarte bune pentru agricultura.Climatul zonei orasului este temperat-continental, de tip pontic, cu manifestari de excese, adica secetos si cu contraste puternice de temperatura intre iarna si vara. Media anuala a izotermelor este +10&nbsp;°C si -11&nbsp;°C, luna cea mai rece a anului fiind ianuarie (temperatura medie -3&nbsp;°C), iar cea mai calda iulie (temperatura medie +32,6&nbsp;°C). Rezultanta este o amplitudine medie a temperaturii de 25,6&nbsp;°C, care este una dintre cele mai ridicate din tara.<br />
In ceea ce priveste precipitatiile, zona are caracter de ariditate. Cea mai uscata luna este februarie (19,0 mm), cea mai umeda este iunie (70,2 mm), media anuala a precipitatiilor fiind de 456 mm. Cantitatea maxima de precipitatii la Slobozia in 24 de ore a fost de 69,8 mm si s-a inregistrat la 20 august 1949.<br />
Vanturile predominante sunt crivatul iarna si vara baltaretul. *Istorie Cercetarile arheologice au dus la descoperiri ce confirma existenta unor asezari umane in perimetrul actual al orasului inca din perioada neolitica (cca 3000 i.Hr.), ca si prezenta neintrerupta a comunitatilor locale in acest teritoriu pana in epoca feudala, cand localitatea incepe sa capete importanta.</br>Asezarea Sloboziei in aceasta parte a Baraganului s-a datorat unor motive comerciale. Aici, pe malurile Ialomitei, se intalneau doua drumuri comerciale importante: primul venea din Europa centrala, ajungand la Brasov, Bucuresti, apoi Orasul de Floci (vestit targ medieval distrus complet in jurul anului 1780) si, in fine, Constanta; al doilea lega Orientul Apropiat de Tara Romaneasca prin Constantinopole, Silistra, Calarasi, Orasul de Floci, Braila, Galati.</br>
Primul document care aminteste de existenta satului Vaideei (Slobozia de azi) este hrisovul emis de Radu Mihnea, in martie 1614, in care postelnicul Ianache Caradja mentiona ca Silistea satului Vaideei din judetul Ialomita tot si cu tot hotarul, oricat imprejmuieste vechiul hotar... suszisa siliste s-a aflat domneasca, a fost pustie, fara oameni inca din zilele raposatului Mihai voevod din primii ani ai domniei lui pana in zilele domniei mele, la cel de-al treilea an al domniei in Tara Romanesca, fac impreuna atata vreme 20 de ani. Iar mai departe in hristov se precizeaza ca am dat domnia mea si slobozie pentru trei ani, care va vrea sa vina si sa traiasca in aceasta siliste...</br>Documentul ne arata ca in aceste locuri existase o asezare mai veche, cunoscuta sub denumirea de Vaideei, ce fusese pustiita de razboi cu 20 de ani inainte, in timpul domniei lui Mihai Viteazul, deci in 1594, acesta fiind anul primei atestari documentare a localitatii; iar "slobozie", dupa cum a explicat si calatorul carturar Paul de Alep, care a vizitat Slobozia in 1658, insemna un teritoriu liber, unde cine se aseaza e scutit de anumite obligatii fiscale.
Aceste privilegii au fost reconfirmate de alti voievozi: Leon Tomsa (in 1630), Matei Basarab (1635 si 1636), Grigore Ghica (1672), Serban Cantacuzino (1679 si 1682), Constantin Brancoveanu (in 1688). In toate aceste hrisoave de slobozire denumirea Vaideei a fost inlocuita, mai intai cu apelativul Slobozia lui Ianache, iar din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea i se va spune, mai simplu Slobozia.Dupa slobozirea de dari a satului Vaideei de catre voievodul Radu Mihnea, urmata si de actiuni similare ale altor domnitori, denumirea de Vaideei este inlocuita mai intai, cu "Slobozia lui Ianache", iar din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea i se va spune simplu Slobozia. In zona si pe actuala vatra a orasului au mai existat si alte asezari: Cuiburile, Cetatele (distrus de tatari), Slavica, Bora si Doicesti.<br />
Cel mai vechi sat din vatra Sloboziei a fost Cetatelele, localizat in partea de Sud-Vest a actualului municipiu. Este mentionat in documente la 16 iulie 1538, cand era intarit de voievodul Radu Paisie, impreuna cu mai multe sate, spatarului Draghici, vistierului Udriste si comisului Vintila, care primeau in aceasta zona mai multe mosii si sate ce se intindeau de la cotul Ialomitei din jos de Orasul de Floci pana in dreptul satului Tatariul, aflat pe mosia Lata, in dreptul vaii Sarata (adica pana in dreptul localitatii Motalva de pe malul lacului Amara).<br />
Satul Bora (Buora, Boora- cum mai este consemnat in documente) este mentionat din anul 1571 (deci, conform acestor documente, cu 23 de ani inaintea Sloboziei). Hrisovul de la 20 martie 1571 arata ca acest sat exista din timpul lui Patrascu cel Bun (1554-1558), el constituind subiect de disputa intre boierul Badea si vataful Zlate. In anul 1577, Bora va intra in posesia vornicului Ivascu si a nepotului sau, Albu postelnicul, care l-a primit mostenire de la Elena, sotia vatafului Zlate pentru ca le sunt vechi si drepte averi si ocine de mostenire.<br />
Ulterior, o parte din mosia Bora va intra in posesia Episcopiei din Buzau, care va se va ingriji sa populeze satul, destramat din cauza trecerii neintrerupte a trupelor otomane si tat��resti in perioada 1595-1600.<br />Harta a Peninsulei Balcanice din 1829 in care Slobozia apare sub denumirea de "Szlobozzie"
Dintr-o catagrafie a satelor plasii Ialomita intocmita la 10 aprilie 1837 de epistatul Constantin Doicescu si inaintata Ocarmuirii judetului Ialomita, aflam ca in acel an din cele 125 de familii ale Sloboziei 91 erau de tigani. Satul Slobozia avea in acel an 612 locuitori, erau lucrate 1.360 de pogoane de pamant (se cultivau numai grau, porumb, orz si mei) si se aflau in proprietatea locuitorilor 161 de cai, 447 boi, 195 vaci, 672 oi, 8 capre, 161 de ramatori si 205 stupi de albine.Legea organizarii comunelor urbane si rurale si legea pentru infiintarea Consiliilor Judetene - ambele de inspiratie franceza, promulgate ��n aprilie 1864 de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, au imbunatatit decisiv functionarea administratiei locale. Pentru prima data, comuna rurala capata personalitate juridica, puterea, atributiile si activitatea Consiliilor Locale asigurand independenta si autonomia localitatii. Astfel ca Si la Slobozia a luat fiinta - prin desemnarea membrilor de catre 85 de capi de familie, electori - primul Consiliu Local, la 9 august 1864. In acest prim Consiliu au fost desemnati:

-- Stanciu Marinache - primar alte surse afirma ca primul primar al Sloboziei a fost Bucur Sinca

-- Neagu Andrei - ajutor de primar

-- Baliguta Andrei - consilier

-- Bucur Margaritu - consilier

-- Tabac Mandache - consilierPrima stema a Sloboziei
La 23 iunie 1922 s-a constituit Comisia Consultativa Heraldica, de pe langa Ministerul de Interne, compusa din istorici, heraldisti, sigilografi, muzeografi, genealogisti etc. Aceasta comisie va lucra intens si, in perioada 1924-1936, avea sa stabileasca stemele a peste 170 de municipii si orase ale tarii. Pentru orasul Slobozia, comisia a fost nevoita sa creeze o stema cu totul noua, orasul neavand un astfel de insemn heraldic pana la acea data.<br />
In termenii consacrati, prima stema a orasului poate fi descrisa astfel: intr-un scut triunghiular cu baza arcuita, pe un camp de azur este amplasat un turn de manastire de argint, dotat cu o poarta cu gratarul anchis, tot din argint, si o fereastra larg deschisa; turnul se termina cu o cruce trilobata, ortodoxa, tot din argint. Scutul este timbrat de o coroana murala cu trei turnuri, simbol al oraselor care nu erau resedinta de judet.<br />
Interesant este faptul ca, dupa declararea Sloboziei ca oras-municipiu (1 august 1979), Comisia Locala de Partid si de Stat nu a acceptat in stema propusa - pentru sugerarea trecutului istoric - niciun element din prima stema a orasului. De asemenea, nu au fost acceptate nici elemente din stema lui Matei Basarab, ori din manastirea ctitorita de domnitor. In aceste conditii, desi la Comisia Centrala de Partid si de Stat au ajuns patru proiecte de stema pentru municipiul Slobozia, aceasta nu a acceptat nicio varianta, datorita absentei elementului de sugestie istorica.<br />
In actuala compozitie heraldica se remarca un scut taiat printr-o diagonala galbena ce poarta insemnele economiei locale: agricultura si industria chimica. In partea superioara dreapta, pe fond albastru, este reprezentata o constructie religioasa simbolizand manastirea "Sfintii Voievozi", iar pe campul din stanga jos, pe fond rosu, este plasat un pergament desfasurat, purtand un sigiliu. Scutul este timbrat in partea superioara de o coroana murala de argint, alcatuita din sapte turnuri crenelate, insemn specific al centrelor urbane - municipiu resedinta de judet.Primaria Sloboziei la acea vreme
Slobozia la anul 1918
Spre sfarsitul secolului al XIX-lea, inceputul secolului al XX-lea, Slobozia incepuse sa capete alura de comuna urbana, datorita dezvoltarii economice care a determinat si progresul social si edilitar al localitatii. S-a construit spitalul comunal (1896-1897), s-a infiintat oficiul telegrafic (1872), s-a dezvoltat puternic depozitul de armasari (1893), s-a creat o puternica sectie de jandarmi (1895), s-a infiintat Ocolul Silvic (1898), s-au construit numeroase case de caramida, pravalii, hoteluri, scoli, farmacii, chiar si un cinematograf.<br />
Toate acestea indreptateau pe fruntasii comunei Slobozia sa inainteze, in ziua de 1 martie 1909, ministrului Lucrarilor Publice un memoriu prin care solicitau construirea unui pod de fier peste raul Ialomita si mai cereau trecerea comunei Slobozia in randul comunelor urbane.<br />
Dupa lungi dispute, cele doua Camere ale Parlamentului Romaniei au luat in discutie memoriile locuitorilor si ale Consiliului Local Slobozia. In Adunarea Deputatilor dezbaterile au inceput in sedinta din 2 aprilie 1912. Proiectul de lege prin care Slobozia a fost declarata comuna urbana a fost votat pozitiv de 62 de deputati si 3 impotriva.<br />
De mentionat ca Senatul a luat in dezbatere proiectul de lege in sedinta din 5 aprilie 1912, pe care l-au votat cu o majoritate absoluta.<br />
Legea a fost promulgata de Regele Carol I, la 12 mai 1912, in Castelul Peles din Sinaia si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, nr. 28 din 19 mai 1912.<br />
In momentul cand a fost declarata comuna urbana, Slobozia avea 4.851 locuitori si o suprafata de 266 ha. Trama stradala era formata din 54 strazi, doua stradele si o sosea, in total 16,69 Km drumuri. Strada Matei Basarab si locuitorii instariti aveau lumina electrica, produsa de un generator electric aflat la moara lui Gheorghe Fuerea.<br />
Statul de functiuni al Primariei comunei urbane Slobozia cuprindea:

-- un primar

-- un secretar

-- doua posturi de copist

-- un post de telefonist

-- un om de serviciu
Primul primar al comunei urbane Slobozia a fost Ion Constantinescu, ales in fruntea localitatii inca din 1907.Vedere generala a oraselului Slobozia la anul 1912
Strada Matei Basarab din Slobozia la 1912
Scoala primara de fete din Slobozia
Primaria Slobozia in 1912
Podul de peste raul Ialomita, la Slobozia
Piata centrala din Slobozia in 1912
Manastirea Slobozia (imagine de epoca)
Manastirea Slobozia (imagine de epoca)
Manastirea Slobozia (imagine de epoca)
Strada Matei Basarab din Slobozia la 1912
Podul feroviar de peste raul Ialomita
Moara fratilor Georgescu-Fuerea din Slobozia, element central al economiei orasului in prima jumatate a secolului trecut, renumita in toata regiunea Baraganului
La data de 19 ianuarie 1919, Primaria Comunei Urbane Slobozia a inaintat Prefecturii judetului Ialomita un document reprezentand raspunsul la un Chestionar intocmit de Ministerul de Interne prin care se inventariau suferintele populatiei si distrugerile materiale provocate in anii Primului Razboi Mondial. Conform acestui raspuns, in Slobozia pagubele pricinuite de acest razboi au fost majore. In cea mai mare parte, stricaciunile au fost provocate de soldatii germani.</br>
Urmand schema impusa de Chestionar, primaria detaliaza - pe capitole - urmarile neplacute ale razboiului:

-- Prin bombardarea aeroplanelor au fost atinse gara Slobozia Noua si unele locuinte din din oras.

-- Vexatiunile si imixtiunile incercate sau suferite au produs mari suferinte insusi primarului, dar si persoanelor sau particularilor, care au fost amendati sau inchisi, multi suferind "cele mai josnice ofense, maltratari, injurii etc."

-- Rechizitiile s-au facut fara a se intocmi nici cea mai simpla forma legala si se estima ca fusesera luate prin abuz 550 de vite, 450 de cai si 800 de oi plus miei, vitei, porci si pasari. Au mai fost luate si clopotele de la biserica, au fost rechizitionate localurile unitatii militare, localul garii si al ocolului silvic, grajduri si magazii, spitalul local, cantonul serviciului zootehnic si altele, pe timp de 22 de luni, precum primaria, scoala de fete, scoala de baieti (in care s-au tinut boi, cai, pasari, porci, alimente, munitie etc.). Au mai fost luate multe obiecte de mobilier, marfuri din magazine, cereale si alimente etc.

-- Au fost savarsite distrugeri, furturi si jafuri la cazarma militara, la podurile de peste raul Ialomita, la gara, la foarte multe cladiri, dar s-au ridicat si bani din casieria primariei, de la comercianti. A fost grav ca s-au distrus si arhive ale autoritatilor (primarie, scoli, ocolul silvic, prefectura, ocupantii bulgari preluand si arhivele legate de Cadrilater).

-- Au fost comise crime, violuri si silnicii asupra populatiei, de la care s-au luat cu forta diverse bunuri casnice si gospodaresti. Au fost impuse tot felul de dari si "despagubiri de razboi", obligatii de zile-munca, corvezi etc. Au fost distruse paduri, locuinte, pravalii. A fost omorat prin impuscare locuitorul Dinu Moroianu pentru ca s-a opus la furtul nutretului din curtea sa.</br>
In urma acestor stricaciuni nu a fost acordata nicio despagubire.==
Evenimentele, atmosfera politica si starea de spirit a populatiei ingrijorau mult autoritatile in preajma implicarii Romaniei in cel de-Al doilea Razboi Mondial. La 20 mai 1940, Prefectura judetului Ialomita a transmis Primariei Slobozia un document graitor in acest sens, in care se spune, printre altele: In cercuri restranse, o seama de interesati, sau de instrainati, de alarmisti de profesie si de nauci cu minti aprinse in cautare de noutati cu orice pret, isi permit sa invente sau sa colporteze svonurile cele mai lipsite de temei, sa loveasca admirabila rezistenta morala a populatiei, sau sa provoace rataciri printr-un alarmism nesabuit, care creeaza ipotezele neverosimile pentru viitorul apropiat (...). Nu se poate ingadui, asemenea persoane sa caute potolirea ingrijorarilor lor sau urmarirea unor scopuri condamnabile prin nelinistirea inutila a altora, pe strazi, in piete publice, la bursa, in cafenele (...). Veti executa fara crutare si fara sovaire, intocmind actele si deferind justitiei pe toti acei care se abat de la prevederile legilor in vigoare (...).<br />
Slobozia intra in cel de-al doilea razboi mondial intr-o economica si sociala modesta. Cu circa doua luni inaintea conflagratiei, la 6 aprilie 1941, un inventar al orasului, facut de Primarie infatisa o Slobozie care avea o populatie de de 7.292 suflete (Slobozia Noua avea 1.333 locuitori); existau 69 de strazi, pe 15 dintre acestea erau amenajate trotuare, doua erau pietruite si una singura (Matei Basarab) pavata cu piatra cubica de granit, in suprafata de 11.160 m.p. Industria orasului era reprezentata de doua mori (Duru si Stefan Dedinschi), o tesatorie mecanica pentru panza si o presa mecanica pentru ulei, o instalatie mecanica de tricotaje, trei darace de lana si doua sifonarii ("fabrici pentru ape gazoase").
==
In jurnalul de operatii militare al Diviziei 10 Infanterie se consemneaza amploarea luptelor purtate la Slobozia, in zilele de 29-30 august 1944: Inamicul a fost dezarmat si capturat in zona est Slobozia. Rezultatul luptei: pierderi proprii - un ofiter mort si doi ofiteri raniti, 14 trupa morti, 23 trupa raniti; pierderi inamic - 89 morti, 136 raniti, 340 prizonieri, 20 masini parte distruse - parte capturate.Pentru eliberarea Patriei, Ed. Militara, 1972, pag.418-425<br />
Aprecieri precum a existat intentia foarte clara a nemtilor de a distruge orasul Slobozia, Blindatele germane trageau in tot ce ramasese viu si nedistrus, peste tot numai flacari, fum, morti si raniti; ori cele care evoca finalul inclestarii, in dimineata zilei de 30 august 1944: Peisajul inconjurator, orasul arata ca dupa un adevarat dezastru: mormane de moloz si de fer arzand, santuri pline cu morti si raniti, masini blindate rasturnate ori scoase din functiune inca arzand. Peste tot mirosea a pucioasa si fier topit - aceste aprecieri, deci, redau sugestiv amploarea unor crancene operatiuni militare desfasurate la Slobozia. Cu acest prilej, a fost remarcat si eroismul unor slobozeni - Dinu Fratila, Constantin Dodu, Andrei Constantin, Gheorghe Gologan, Ion Bucur. Despre caporalul Vasile Constantin se relateaza ca, desi se afla la parintii din Slobozia in concediu, s-a alaturat ostasilor combatanti si, ajutat de un elev de liceu, a montat o mitraliera in zona manastirii si s-a implicat in lupte. A fost ranit si a decedat la spitalul din oras.<br />
In cea mai fierbinte dintre zile, 29 august, operatoarele telefoniste de la centrala telefonica a orasului, Elena Ionescu si Ioana Zamfir Bazac (casatorita Busuiocescu), au sfidat primejdia mortii si au ramas la posturile lor, reusind sa mentina legaturile telefonice de care avea nevoie centrul de comanda militara instalat chiar in cladirea postei. Acest obiectiv a fost tinta unui foc sustinut si, la ora 14, Elena Ionescu a fost grav ranita fiind inlocuita de sora ei.Legea nr.5/6 septembrie 1950, prin care traditionala impartire administrativ-teritoriala a tarii in judete si plasi era inlocuita, dupa model sovietic, in regiuni si raioane plaseaza Slobozia printre cele 192 de resedinte de raion din Republica Populara Romana. Timp de doi ani, pana in 19 septembrie 1952, raionul Slobozia va face parte din regiunea Ialomita, cu resedinta la Calarasi (impreuna cu raioanele Calarasi, Fetesti, Lehliu si Urziceni), dupa care va trece la regiunea Bucuresti. In subordinea orasului se aflau, la acea vreme, localitatile Bora si Slobozia Noua.</br>
Dupa anii 1960 localitatea a profitat din plin de fondurile provenite din comertul de pe Dunare, la vremea aceea judetul intinzandu-se si pe zona ocupata astazi de judetul Calarasi. Aceste avantaje au facilitat o reamanejarare urbanistica drastica, dar bine organizata, ce a transformat localitatea. Aceasta, imbinata cu dezvoltarea industriala fortata (Fabrica de Ulei, Combinatul Chimic, Complexul Furfurol) au provocat o crestere demografica fara precedent pentru localitate.
=== Perioada comunista. Evolutii urbanistice ===
Bd. Matei Basarab atunci (1938)...
...si acum
Fara indoiala ca necesitatea crearii in Slobozia a unui flux de circulatie pe arterele stradale, racordat si la dezvoltarile si constructiilor tehnico-edilitare - ca sedii de institutii, de locuit, de comert sau de prestari servicii - a dus, in mod voit si inevitabil, la sacrificarea zestrei istorice a orasului, care ii conferea atmosfera de targ provincial. Iar daca dupa anul 1968, cand a inceput adevarata transformare a orasului, noile constructii si amenajari se inscriau intr-o conceptie urbana mai mult pe termen scurt, dupa anul 1974 va avea loc o reala operatiune de sistematizare a Sloboziei, gandita pentru o perspectiva mai indrazneata. Si aceasta, intr-un fel de graba presanta, creata de o rapida crestere populatiei, in ritmul unei tot atat de rapide industrializari. Coagularea unor puternice centre si repere economice a marcat si dezvoltarea concomitenta sau ulterioara a orasului. Este vorba de constituirea platformelor industriale:

-- Sud: Combinatul Chimic

-- Vest: industria alimentara

-- catre Slobozia Noua: depozite, servicii, mica industrie locala, baze de productie pentru amenajari de drumuri si terenuri agricole

-- Est: abatoare de carne<br />
Un trust de constructii industriale, o intreprindere de constructii civile, o intreprindere de imbunatatiri funciare si un trust de montaj pentru utilaj chimic, carora li s-au alaturat, conjunctural, unitati mai mici pentru lucrari speciale - au fost umerii pe care s-a sprijinit reconstructia Sloboziei. A fost, din pacate, si perioada in care responsabilitatea si profesionalismul arhitectilor si constructorilor aveau de luptat deseori cu diletantismul deciziei politice, cu graba activistilor care, hotarati sa-si duca la indeplinire angajamentele luate, se substituiau specialistilor prin puterea discretionara a functiilor pe care le aveau si sfidau regulile mersului firesc al acestui proces de edificare a unei noi asezari umane. In acest adevarat carusel al construirii un rol foarte important a fost interpretat de Centrul Judetean de Proiectare, ale carui organizare si afirmare ca adevarata institutie de profesionisti se leaga de numele arhitectilor Cezar Niculiu si Ioan Grigorescu, respectiv ale inginerilor Gheorghe Georgescu, Misu Iordache si Mircea Apostol Petrescu.<br />
Dintre personalitatile epocii si-au adus, la inceputurile anilor '70, o contributie semnificativa la zestrea de cladiri a Sloboziei arhitecti precum Nicolae Vladescu cu proiectul Casei de Cultura a Sindicatelor, Henriette Delavrancea cu blocurile Hangu si BRD-ASIROM. Cornel Dumitrescu cu Studiul de solutie pentru Palatul Justitiei.<br />
Perioada reconstructiei a fost puternic marcata de personalitatea echilibrata, modesta si tenace a unui urbanist profesionist, care timp de peste doua decenii a fost arhitectul-sef al judetului, Gheorgbe Viorel Miturca.<br />
Arhitectul Ion Vede, unul dintre importantii autori ai reconstructiei moderne a Sloboziei, imparte ivirea urbanistica a orasului ��n mai multe perioade:

-- 1968-1975 au fost dominati de crearea Bulevardului Unirii cu capetele de perspectiva Casa de Cultura a Sindicatelor - piata CFR; anii in care majoritatea proiectelor pentru Slobozia erau realizate la Bucuresti si in care s-a finalizat sirul de blocuri de pe strada Garii;

-- 1975-1978 au marcat configurarea zonei Piata Muntenia, strada Lacului, Bulevardul Chimiei, zona Casei de Cultura a Sindicatelor, Bulevardul Cosminului si realizarea sediului institutiilor de justitie; in aceasta perioada s-a constituit Centrul Judetean de Proiectare (primul director a fost arhitectul Cezar Niculiu), care in cativa ani va avea peste 60 de specialisti si se va implica hotarator in ridicarea pe plansetele de proiectare si pe teren a noului oras;

-- 1979-1981 au fost consacrati extinderii spatiului locuibil, finalizandu-se zona cuprinsa intre blocurile M.F.A. si piata agroalimentara (Piata Mare);

-- 1982-1989 au fost cei mai incarcati de amploarea constructiilor, ani in care a fost demolata cea mai importanta zona de vechi constructii ale orasului (institutii, pravalii, bodegi, scoli, ateliere etc.) si s-a configurat Bulevardul Matei Basarab, de la Central - Bulevardul Cosminului pana la extremitatea estica a orasului (zona MB-urilor), responsabilul acestui proiect fiind arhitectul Ion Vede. Din pacate, obligatia specialistilor de a raspunde unei comenzi politice a facut sa fie inchisa cu blocuri perspectiva stradala catre manastirea "Sfintii Voievozi", in pofida interdictiei de a se trata astfel vecinatatea unui monument istoric. O izbanda urbanistica din acolada acestei perioade a fost desenarea in realitatea materiala a infatisarii orasului a centrului comercial de la intersectia Bulevardului Matei Basarab cu strada Stefan cel Mare, centru dominat de impunatoarea cladire a Magazinului Universal Ialomita (actualmente Ialomita Shopping Center), de esplanada care deschide perspectiva Cercului Militar, cu zona Calipso si galeriile comerciale Elegant.<br />
Ultima perioada mentionata a marcat si alte interventii in structura urbana a Sloboziei: dezafectarea zonei PECO si mobilarea ei cu blocuri de locuinte si spatii comerciale care potenteaza monumentalitatea edificiului din fundal, cel destinat serviciilor de Finante Publice: eliberarea depozite a spatiului urban in care s-a construit un mare magazin de mobila, devenit apoi prin reamenajare Muzeul National al Agriculturii; configurarea pietei agroalimentare prin construirea unei mari hale cu parter si etaj si a unui platou acoperit; realizarea celor doua esplanade in care domina solemnitatea monumentelor lui Mihai Viteazul (pe Bulevardul Unirii) si al Eroului Necunoscut din Primul Razboi Mondial (in Parcul Tineretului).<br />
Tot in aceasta perioada au fost realizate importante lucrari de interes tehnico-edilitar: colectoare de ape menajere si statia de epurare a apelor uzate, termoficarea cu agent termic de la Combinatul Chimic, echiparea blocurilor pentru distributia de gaz metan, inaltarea si consolidarea digului de pe malul stang al Ialomitei etc.<br />
Dupa evenimentele din decembrie 1989, unele dintre marile proiecte urbanistice ale Sloboziei au fost abandonate sau amanate: construirea unei noi gari C.F.R., realizarea unui pasaj peste calea ferata la intrarea dinspre Bucuresti si a unei promenade pietonale pe strada Episcopiei, terminarea lucrarilor incepute la Parcul Sportiv din zona sud-estica a localitatii (stadion cu 18.000 de locuri pe gradene, un complex polisportiv si, in perspectiva, o Sala a Sporturilor).<br />
In anii ce au urmat dupa decembrie 1989, a aparut in zona de Nord a orasului un nou cartier de locuinte individuale, pe Bulevardul Chimiei a continuat mobilarea urbanistica (lacasul de cult adventist, sediul B.C.R., sediul societatii de electricitate, un cartier rezidential) si, nu in ultimul rand, in Parcul Tineretului a fost construita si sfintita Catedrala Episcopala, iar pe artera principala a orasului a aparut edificiul CEC.In ziua de vineri, 22 decembrie 1989, dupa ora 13, cand Nicolae si Elena Ceausescu fugeau cu elicopterul de pe acoperisul sediului CC al PCR, la Televiziunea Romana Mircea Dinescu si Ion Caramitru anuntau caderea dictaturii, rpin cuvintele "Fratilor, am invins!". Erau si momentele in care, la Slobozia, profesorul Oliviu Vladulescu venea in fata judetenei de Partid (actuala cladire a Prefecturii judetului), strigand din toate puterile catre ferestre: Iesiti afara, comunistilor! Plecati! A cazut Ceausescu al vostru, plecati!. Oamenii de pe strada au inceput sa se adune, la inceput mai sfiosi si mai tematori, iar mai apoi insufletiti de o agitatie ce crestea odata cu sporirea curajului ce-i anima. Cativa dintre ei au fortat intrarea in sediu, altii li s-au adaugat apoi si. in timp ce acestia umblau galagiosi si fara niciun tel pe holuri si prin birouri, activistii din sediu au fugit care pe unde a putut. Revolutionarii au evacuat-o din sediu pe Alexandrina Gainuse, prim-secretar al judetenei de Partid, dupa ce aceasta incercase, zadarnic, sa se adreseze, de la balconul institutiei, multimii agitate. Aceeasi soarta a avut-o si Gheorghe Glodeanu, prim-vicepresedinte al Consiliului Popular Judetean.</br>
In orele urmatoare, pe fondul cresterii starii de agitatie in oras, in care doar anumite personaje din randul unor activisti de partid, din Securitate, Militie sau Procuratura se retrasesera intr-o asteptare prudenta, revolutionarii au avut tentative de a se organiza. Dupa miezul noptii, ziarul comunist "Tribuna Ialomitei" aparea ca "tribuna" a Revolutiei sub un nume nou - "Ialomita libera". Noaptea de 22/23 decembrie s-a consumat intr-o atmosfera bezmetica, oamenii nu stiau exact ce li se intampla, iar de sambata evenimentele s-au precipitat luand o turnura periculoasa: pretutindeni circulau tot felul de zvonuri despre iminente pericole, se anuntau atacuri aeriene, despre apa potabila a orasului se vorbea ca ar fi fost otravita, ca niste copii ar fi fost luati ostatici, ca se indreapta spre oras coloane ale unei armate periculoase si alte asemenea. Sambata noaptea a inceput sa se traga sin toate si spre toate directiile cu armament si munitie de lupta, TABurile Unitatii Mecanizate UM 1088 Slobozia marsaluind pe cele doua artere principale ale orasului (Bdul. Matei Basarab si Bdul. Unirii). In aceasta noapte au murit sapte oameni. Tanarul ofiter de Securitate Gh. Iancu Sarbulescu si soferul ambulantei in care se afla, Constantin Stan, au fost practic ciuruiti de aproape 60 de gloante. Lor li s-au adaugat alti cinci morti: Stan Decu, Dragomir Haj, italianul Sacchi Paolo, Maracinica Nicolae si Nedelcu Iancu, fara sa se stie pana astazi de ce au murit acesti oameni. In zilele ce au urmat s-au incercat mai multe variante pentru coagularea unei puteri locale si abia pe 26 decembrie, dupa impuscarea sotilor Ceausescu, s-a constituit Consiliul Judetean al Frontului Salvarii Nationale, alcatuit din 54 de persoane si avandu-l in frunte pe ofiterul Constantin Sava. Prin Decretul nr.8/7 ianuarie 1990, acest Consiliu isi va pierde atributiile, intrucat se infiinta Primaria judeteana, condusa atunci de Gheorghe Savu. La Primaria Sloboziei, abia luni, 25 decembrie, s-a constituit o firava structura de conducere, care se va consolida abia la 19 ianuarie 1990. Primarii s-au succedat destul de rapid: Adrian Adrienescu, capitanul Alexandru Stoica, ing. Dumitru Draghici si, la primele alegeri locale din luna februarie 1992, ing. Ioan Pinter.A fost perioada in care orasul a inceput sa "functioneze": s-a introdus gazul metan in ultimele 925 de apartamente, incheindu-se si montajul conductei principale de gaz, s-au continuat lucrarile la cateva blocuri aflate in constructie, fiind finisate si predate locatarilor 132 de apartamente, a inceput constructia unei noi scoli (care a devenit Liceul de Arta "Ionel Perlea"). Tot in aceasta perioada s-a realizat si s-a dat in exploatare la centrala telefonica legatura automata pe relatia internationala. La 17 iulie 1990, ziarul "Ialomita libera" nota ca in prima jumatate a anului valoarea produselor industriale obtinute in judet era cu 6,5% mai mare decat nivelele stabilite, la aceasta realizare contribuind un numar de 30 unitati economice, dintre care cele mai multe erau din Slobozia: Intreprinderea de Producere si Industrializare a Carnii de porc (IPIC), Combinatul Chimic, Intreprinderea de Morarit-Panificatie (IMP), Intreprinderea de Colectare si Industrializare a Laptelui (ICIL), intreprinderea de ulei si altele.<br />
in luna februarie aparea revista "Provincia", iar in luna iulie ansamblul folcloric "Doina Baraganului" efectua un turneu de doua saptamani in Franta. In sfarsit, tot in aceasta perioada a fost eliberata prima autorizatie de libera practica privata (conform Decretului-Lege nr.54) si a fost repartizat cu usurinta de municipalitate un spatiu pentru activitati comerciale. Beneficiar - Ilie Alexandru, cel care in anii urmatori va construi "Imperiul Hermes".<br /> *Populatie Populatia municipiului Slobozia era la 1 iulie 2004 de 52.576 locuitori, din care 27.234 femei, adica aproximativ 18 % din populatia judetului Ialomita. Trebuie remarcat faptul ca in ultimii 75 de ani populatia orasului a crescut de la 7.591 de locuitori in 1930 la 56.218 locuitori in 1998 dupa care a fost inregistrata o scadere a populatiei datorata desfiintarii sau restructurarii activitatii unor agenti economici importanti si implicit migrarii populatiei catre zona periurbana si in favoarea marilor orase in special in favoarea municipiului Bucuresti.</br>
Din analiza datelor se poate constata ca dupa o perioada in care populatia municipiului Slobozia a scazut cu circa 5 %, in numai un an populatia s-a stabilizat. In conditiile reducerii populatiei stabile se pastreaza un spor pozitiv al populatiei, spre deosebire de regiunea Sud Muntenia in care sporul natural este negativ, numarul noilor nascuti fiind acelasi in perioada 2001 – 2004 (in medie 435 nou nascuti/an), chiar daca in respectiva perioada populatia scade cu 2.868 de locuitori. Se poate remarca si faptul ca ritmul de plecari cu domiciliul din localitate se mentine la circa 1000 de locuitori anual, in timp ce ritmul stabilirilor domiciliului in Slobozia este stabilit la aproximativ 700 persoane anual. Structura pe sexe a populatiei este apropiata de structura nationala (49 % barbati si 51 % femei).</br>
Sporul migratoriu a luat valori negative pentru prima data in 1995, cu o valoare maxima (426) in anul 2000.<ref name="primaria_slobozia">Date furnizate de Primaria Municipiului Slobozia</br>
Populatia stabila a municipiului Slobozia, pe grupe de varsta si sex, la 1 ianuarie 2002Directia Judeteana de Statistica:Evolutia populatiei in ultimul secolDirectia Judeteana de Statistica:
Densitatea populatiei in ultimii 30 de aniDirectia Judeteana de Statistica:Conform Recensamantului general al populatiei din martie 2002:Conform Recensamantului general al populatiei din martie 2002:==
Primii aromani au venit in Slobozia in jurul anului 1940 din Cadrilaterul romanesc. In primii ani, pentru ei aceste locuri constituiau mai mult un traseu de tranzit catre Tulcea si Constanta, dar dupa anul 1953 au inceput sa se stabileasca si aici, proces care s-a incheiat in jurul anului 1960. Preocupati de cresterea animalelor, in special oi, dar si de comert sau finante, aromanii (machedonii - in vorbirea localnicilor) au fost integrati armonios in comunitatea slobozeana, spiritul lor cooperant, folclorul si obiceiurile lor facand casa buna cu spiritualitatea locala. In anul 2005, in Slobozia erau recenzati 920 de aromani, ei grupandu-se aproape toti in jurul unor familii cunoscute in oras: Saracaceanu, Papacu, Malama, Hristu, Tascu, Caracostea, Cutulea, Carniciu, Bala, Anagnoste, Hertu, Gherunda, Mihali, Zicu etc. Multi dintre acestia sunt cunoscuti si respectati pentru ca s-au distins ca profesori, medici, economisti, comercianti de succes. La Muzeul Judetean de Istorie din Slobozia s-a constituit, pana in anul 1989, o importanta colectie de obiecte si marturii spirituale aromane, una dintre cele mai importante din cate mai exista.</br>
In martie 2004, a luat fiinta Filiala Comunitatii Aromane din Slobozia, care isi propunea sa actioneze pentru pastrarea si dezvoltarea limbii, a treditiilor si a intregului specific spiritual si cultural aromanesc. La infiintare numara 356 de membri.</br>
Trebuie mentionat aici si evenimentul crearii, in anul 1983, a ansamblului folcloric aroman Steaua di dor. Spectacolul, la care si-au adus contributia peste 80 de persoane, s-a numit Numta armaneasca (Nunta armaneasca) si l-a avut ca initiator si conducator artistic pe Razvan Ciuca. Timp de aproape cinci ani, ansamblul a prezentat acest buchet de obiceiuri si traditii aromane in foarte multe spectacole in Ialomita, Tulcea si Constanta, la Muzeul Satului si in sali de teatru din Capitala. Chiar dupa premiera acestui spectacol (12 mai 1983), etnologul Vasile Vetisanu scria in revista "Flacara" despre acest ansamblu: un freamat de miracol aromanesc, readus la viata, instapaneste drumurile ce duc de la Slobozia la Bucuresti.</br>
In documentul adoptat de comunitatea aromana din Slobozia la adunarea generala din anul 2005 se afirma: Traim intr-o tara toleranta. Romania a fost prima tara din Europa care si-a indreptat fata catre noi, ne-a primit cu bratele deschise, ne-a deschis larg portile universitatilor si ne-a permis, fara nicio discriminare, integrarea in structurile economice, culturale si chiar politice. Pentru noi - si dorim mult sa ne precizam pozitia - "celalalt" inseamna fratii nostri romani, minoritatile etnice din Romania, vecinii si prietenii nostri din Balcani, fratii nostri din diaspora. *Administratie Cartierele Sloboziei
Zona cartierului Gara
Bulevardul Unirii iarna
In forma administrativa actuala, municipiul Slobozia este format din orasul Slobozia propriu-zis si cartierele Bora si Slobozia Noua.<br />
Orasul propriu-zis este impartit in urmatoarele cartiere:

-- Matei Basarab (MB-uri, Mihai Eminescu)

-- Cuza-Voda

-- Piata Mare

-- Gara

-- Central

-- Ansamblul Peco

-- Gostat (Sadoveanu)

-- Bazar (Nord)

-- Ialomita

-- Case (Orasul Vechi)

-- Bara Comerciala

-- Pod (Paradis)

-- Manastire

-- Nordului

-- Lacului

-- Revolutiei (Centrul Civic)

-- E14 (E-uri)

-- Piata Mica

-- 500

-- Caramidari

-- Sere (Micro 6 + Pepiniera)

-- Cosminului

-- Unirii

-- Piata Muntenia

-- Cartierul Nou

-- Elegant (Calipso)

-- Tribunal

-- FerdinandPrimarul orasului este Gabi Ionascu, din PSD. Componenta Consiliului Local Slobozia, ales la 1 iunie 2008 (21 membri):Prefectul judetului Ialomita este domnul Mocanescu Georgian iar subprefectii Bitea Cristian-Vasile si Marin Silviu.</br>
In urma alegerilor locale din 1 iunie 2008, componenta Consiliului Judetean este urmatoarea:

-- Presedinte: Silvian-Vasile Ciuperca (PSD)</br>
Consilieri judeteni (30):Institutia comunala a Sloboziei a luat fiinta la 9 august 1864 cand, in conformitate cu legea comunala de la 2 aprilie acelasi an, a fost ales primul Consiliu Comunal (localitatea avea atunci 285 de case si 333 de familii) din randul caruia s-a desemnat si primul primar al Sloboziei care, conform unei informatii preluate de la istoricul Mihai Cotenescu, a fost transilvaneanul Bucur Sinca, dar conform lui Alexandru Vladareanu acesta ar fi fost Stanciu Marinache. Cert este faptul ca pe Bucur Sinca il gasim mentionat, ca primar, pe un document din anul 1868.<br />
Este aproape imposibil de facut o lista a tuturor primarilor pe care i-a avut Slobozia, cu indicarea exacta a succesiunii lor si cu precizarea perioadei in care ei si-au exercitat mandatul.<br />
Arhivele nu consemneaza nicaieri o astfel de lista, iar alcatuirea ei acum este destul de dificila.<br />
Numele primarilor identificati (cel putin cinci dintre acestia au fost primari in mai multe perioade):

-- Bucur Sinca (sau Stanciu Mihalache, 1864-1867)

-- Andrei Neagu (1867-1869)

-- Tache Dobrinescu (1869-1871; 1873-1891)

-- Radu Radulescu (1891-1899)

-- Grigore Vlisea (sau Ulisea, 1899)

-- Dumitru Teodorescu

-- Barbu Haralambie (1907)

-- Ion Constantinescu (1908-1913, a revenit dupa cativa ani la al doilea mandat)

-- Grigore Nicolescu

-- Grigore Vlase

-- Ion Barzea

-- Alexandru Cornea (1926)

-- Titu Teodorescu (1926-1927)

-- Alexandru Ghitescu

-- Alexandru Cornea (ales de cel putin trei ori)

-- Constantin Copoiu (1929-1933)

-- Constantin Luca Cristescu

-- Ion Andreescu (1936-1937)

-- Vasile Popescu

-- Eliad Grigore Eremia (1940)

-- Alexandru C. Popilian

-- Mihail Ionescu

-- Misu L. Ionescu (1942-1944)

-- Tudor Nicolae

-- Gheorghe Constantinescu-Buzatu (1946)

-- Vasile Butunoiu

-- Tudor Rosca (1951)

-- Ion Vasilescu

-- Dumitru Nitu

-- Gheorghe Zainea

-- Emil Vlaicu

-- Nicolae Atantisanu

-- Dima Bordei (1956-1964)

-- Costica Ispas (1964-1968)

-- Virgil Dumitrescu (1968, destituit dupa trei luni pentru "abateri pe linie de morala comunista")

-- Alexandru Ilie (1968-1972)

-- Gheorghe Glodeanu (1972-1974)

-- Grigore Radu (1974-1976)

-- Petre Dobrescu (1976-1979)

-- Constantin Paghici (1979-1987)

-- Gheorghe Radu (1987-1989)

-- Adrian Adrienescu (1990)

-- Alexandru Stoica (1990-1991)

-- Dumitru Draghici (1991-1992)

-- Ioan Pinter (1992-2003, decedat in functie)

-- Gabi Ionascu (din 2003)La 1 august 1990, Dumitru Draghici a fost numit primar al Sloboziei, acesta ramanand in functie pana la alegerile locale din 9 februarie 1992.<br />
La alegerile locale din februarie 1992, pentru functia de primar al Sloboziei s-au inscris 9 candidati, iar pentru cele 23 de mandate de consilieri au intrat in cursa 99 de candidati. Dupa primul tur de scrutin au ramas in cursa pentru fotoliul de primar Ioan Pinter, care era viceprimar, din partea Frontului Salvarii Nationale (FSN), cu 8.615 voturi, si Nicu Dinu, aflat pe listele Partidului Democrat Agrar din Romania, cu 4.903 voturi. Cei 23 de consilieri alesi au fost:

-- 10 - FSN

-- 6 - CDR

-- 4 - PDAR

-- un independent

-- 1 - Partidul Republican

-- 1 - Alianta Romilor
Cu 15 voturi pentru, Gabi Ionascu a fost ales unul dintre cei doi viceprimari, sedinta de constituire a Consiliului Local desfasurandu-se in ziua de 6 martie. In turul al doilea al alegenlor pentru desemnarea primarului, Ioan Pinter a castigat cu 66.3% din voturile exprimate, prezenta la urne fiind de 44,4%.<br />
La alegerile locale din 2 iunie 1996, dintre cei 10 candidati pen functia de primar au intrat in turul al doilea Ioan Pinter (PDSR) care era primarul in exercitiu si care obtinuse 13.817 voturi, fata de 6.400 de vot ale contracandidatului sau, liberalul Florin Gherman, din partea Conventiei Democrate. Rezultatul turului al doilea a fost: Ioan Pinter - 10.399 voturi, cu care a castigat, Florin Gherman - 5.143 de voturi. La 22 iunie 1996 s-a constituit Consiliul Local, care avea in componenta:

-- 8 - PDSR

-- 5 - CDR

-- 2 - USD

-- 2 - PSM

-- cate unul din partea altor formatiuni politice: PDAR, PRM, PS, PNA, PUR, PAC
Viceprimari fost alesi Gabi lonascu si Nicolae Costea.<br />
La 4 iunie 2000, Ioan Pinter va castiga al treilea mandat de primar al Sloboziei. Candidand din partea PDSR, el va acumula in turul al doilea 66,4% din voturi, in competitie cu contracandidatul sau din partea PD, Constantin Negoita. Alegerile locale din anul 2000 au fost marcate de o slaba participare la vot, numai 40%. La constituirea Consiliului Local (joi, 22 iunie) mandatele au fost impartite intre patru partide:

-- PDSR - 14

-- PD - 3

-- PNL-3

-- PRM - 3
La 2 octombrie 2003, la varsta de 61 de ani, primarul Ioan Pinter a decedat. El fusese timp de un an viceprimar al Sloboziei (numit la 21 aprilie 1991) si apoi primar ales in 1992, 1996 si 2000. Post mortem, Ioan Pinter a fost declarat "Cetatean de Onoare al municipiului Slobozia" la 24 octombrie 2003. Primar interimar a devenit unul dintre viceprimari, inginerul Gabi Ionascu.<br />
Ziua de 6 iunie 2004 a marcat desfasurarea unui nou scrutin al alegerilor locale. Pentru demnitatea de primar al Sloboziei s-au inscris pe listele electorale 12 candidati. Rata de participare la vot a fost de 50,03%. Pentru turul al doilea (20 iunie) au ramas in cursa pentru fotoliul de primar Maria Petre (PD) cu 8.759 de voturi si Gabi Ionascu (PSD) cu 8.751 de voturi. In turul al doilea (prezenta la vot - 48%), Gabi Ionascu a castigat in fata Mariei Petre la o diferenta de 828 de voturi. Structura politica a consiliului local (al carui numar de consilieri a scazut la 21) a fost:

-- 11 mandate pentru Alianta D.A. (PD si PNL)

-- 9 mandate pentru PSD

-- un mandat pentru PRM.
Campaniile electorale pentru alegerile locale si generale, dar nu numai, au adus si la Slobozia in acesti ani personalitati ale vietii politice romanesti din acei ani: Ion Iliescu, Petre Roman, Emil Constantinescu, Corneliu Coposu (la 25 septembrie 1995), Radu Campeanu, Theodor Stolojan, Traian Basescu, Corneliu Vadim Tudor, Adrian Nastase etc. In vara anului 1998, s-a aflat la Slobozia si Regele Mihai. *Servicii publice In zona municipiului Slobozia s-au realizat lucrari de aparare impotriva inundatiilor prin indiguirea si regularizarea cursului raului Ialomita, iar in bazinul hidrografic al raului s-au executat lucrari de amenajare complexa reprezentate de acumulari pe cursul superior si mijlociu in vederea atenuarii viiturilor. Starea digurilor nu este pe deplin satisfacatoare datorita neintretinerii lor.<ref name="primaria_slobozia"/>Municipiul Slobozia dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apa potabila care deserveste consumatorii casnici, consumatorii publici si o parte din consumatorii industriali. Din acest sistem se alimenteaza si orasul Amara. In prezent se foloseste frontul de apa captat din Dunare (in dreptul comunei Modelu), dar se doreste schimbarea sursei apa de suprafata cu apa din panza freatica in special datorita faptului ca in prezent orice accident de poluare chimica sau radioactiva a fluviului Dunarea poate constitui o amenintare pentru municipiu, acesta putand ramane fara apa o perioada indelungata. O alta categorie de disfunctionalitati o constituie subdimensionarea unor conducte si utilizarea unor conducte de azbociment, material care s-a demonstrat a fi nociv pentru sanatatea populatiei.</br>
Data fiind poluarea fluviului Dunarea si expunerea municipiului Slobozia la accidente de poluare chimica si radioactiva Consiliul Local al Municipiului a decis implementarea unui proiect care consta in schimbarea sursei de apa care sa alimenteze reteaua de apa potabila a municipiului. O rezerva de apa cu un grad ridicat de potabilitate a fost identificata si primul foraj a fost executat in vederea realizarii unei surse de apa subterane din frontul de captare paralel cu DN 21 Braila, Calarasi de la adancimea de 110 m din stratul hidro-geologic Fratilesti (alimentare inceputa la data de 1 iulie 2009). Utilizarea apei din sursa subterana va duce la reducerea numarului de afectiuni de origine hidrica, reducerea riscului de intrerupere a alimentarii cu apa urmare unor accidente ecologice pe fluviul Dunarea, creeaza aparitia unui disponibil de apa care va fi folosit la dezvoltarea ulterioara a retelei municipale de apa si poate face din municipiul Slobozia furnizorul de apa din zona periurbana.<ref name="primaria_slobozia"/>Apele uzate menajere sunt colectate si transportate catre statia de epurare prin intermediul unei retele gravitationale cu trei trepte de pompare. Canalizarea pluviala evacueaza apa din precipitatii direct in raul Ialomita si intr-unul dintre canalele de desecare. Principala problema a retelei de canalizare este faptul ca aceasta a ramas in urma retelei de alimentare cu apa, existand zone importante din municipiu care nu beneficiaza de colectoare de canalizare la care se adauga si faptul ca o mare parte din colectoarele menajere au devenit subdimensionate datorita racordarii de noi consumatori. Reteaua de canalizare trebuie extinsa si pe platformele industriale ale orasului, in special pe platforma Vest. Lucrarilor de extindere trebuie sa li se adauge lucrari de decolmatare a canalizarii pluviale. Modernizarea si extinderea canalizarii menajere si a celei pluviale trebuie corelata cu modernizarea uzinei de epurare a orasului, in special datorita faptului ca statiile de preepurare ale agentilor industriali functioneaza necorespunzator, ceea ce duce la cresterea incarcaturii poluante deversate in raul Ialomita.<ref name="primaria_slobozia"/>Urmare cresteri preturilor la agentul termic numeroase debransari de la instalatia de termoficarea au fost inregistrate. In prezent in municipiul Slobozia sunt in functiune 17 puncte termice si 5 centrale termice folosite la alimentarea cu agent termic al locuintelor colective si dcotari publice, exista de asemenea centrale termice de bloc si numeroase centrale de apartament.</br>
Dat fiind ca principala cheltuiala din bugetul unei familii este cea cu incalzirea locuintei trebuie promovat si implementat de catre autoritatea locala impreuna cu asociatiile de proprietari a unor proiecte de reabilitare termica in cadrul legislativ creat de Legea 260/2006 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 187/2005 pentru modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 174/2002 privind instituirea masurilor speciale pentru reabilitarea termica a unor cladiri de locuit multietajate.<ref name="primaria_slobozia"/>Municipiul Slobozia este alimentat cu gaze naturale din sistemul national de transport si distributie prin intermediul conductei magistrale de transport Jugureanu – Calarasi la care este racordata reteaua de alimentare cu gaz natural a municipiului Slobozia. In prezent reteaua de distributie cu gaze naturale este in curs de extindere si functioneaza in conditii tehnice corespunzatoare.<ref name="primaria_slobozia"/>Alimentarea cu energie electrica se face din Sistemul Energetic National prin doua statii de 110-20 kV. Reteaua de medie tensiune (20 kV) si cea de joasa tensiune sunt de tip subteran in zonele de blocuri si aeriene in zonele periferice, cu locuinte individuale. Reteaua de iluminat public este separata de cea a consumatorilor casnici. Gradul de incarcare al retelelor este de 70 – 80 %.<ref name="primaria_slobozia"/>Managementul deseurilor in municipiul Slobozia a fost primul serviciu public exploatat in sistem privat din judetul Ialomita. De la sfarsitul anului 2005 municipiul Slobozia si o parte din judetul Ialomita este deservit de Platforma de depozitare Deseuri Nepericuloase Slobozia, situata pe soseaua Amara.<ref name="primaria_slobozia"/> *Economie Principala problema economica a judetului Ialomita si implicit a municipiului Slobozia este numarul relativ restrans de activitati economice care se structureaza in principal pe exploatarea resurselor din agricultura. Chiar daca unele dintre aceste sectoare sunt capabile sa faca fata concurentei nationale sau internationale, gama restransa de activitati limiteaza potentialul de dezvoltare. Pe masura ce economia se maturizeaza este necesara dezvoltarea unor activitati centrate pe o inalta calitate a resurselor umane, avand implicit o valoare economica adaugata mare. Tocmai de aceea una dintre principalele probleme strategice este tocmai dezvoltarea resurselor umane.</br>
Economia Sloboziei, care in noile conditii create de Revolutia din decembrie urma sa treaca de la organizarea de tip socialist la aceea bazata pe principiile economiei libere, de piata, pornea in anul 1990 de la premise destul de generoase, caracterizate de diversificare, functionalitate si, in mare masura, profitabilitate. Domeniile erau: industria chimica (Combinatul de ingrasaminte chimice); industria alimentara (Industria carnii, intreprindere de ulei, Fabrica de produse lactate, intreprinderea de morarit si panificatie, Avicola); industria textila si de confectii (Filatura de bumbac, tesatoriile manuale de covoare din cadrul industriei locale si cooperatiei de consum, confectii textile); prelucrarea lemnului (fabrici de mobila si ateliere de impletituri); constructii civile si industriale (IACMI, TMUCB); agricultura (IAS si CAP Slobozia); comert cu ridicata (BATMA, BJATM, ICRA); comert cu amanuntul (ICSAAP, ICSMI), la care se adauga o gama de servicii care satisfacea toate nevoile populatiei.<br />
In decursul anului 1990, ponderea activitatii economice a continuat sa fie detinuta in Slobozia tot de intreprinderile cu capital de stat, sectorul particular inlesnit de Decretul-Lege nr.54 ajungand la o pondere de doar 5% din economia municipiului si fiind reprezentat, in exclusivitate, de comertul cu amanuntul. Dar, ca pretutindeni in tara, si in Slobozia au produs efecte descatusarile economice reglementate de actele normative ale anului 1990: legea 15 privind reorganizarea unitatilor economice de stat in regii autonome si societati comerciale. Decretul-Lege 54 privind organizarea si desfasurarea unor activita��i economice in mod independent, Legea 31 privind societatile comerciale, Legea 66 privind organizarea si functionarea cooperativelor mestesugaresti.<br />
Noul cadru legislativ a fost completat si de infiintarea Camerelor de Comert si Industrie din Romania (Decretul-Lege 139/11 mai 1990), urmarea fiind ca si in judetul nostru, din initiativa unor comercianti, s-a constituit Camera de Comert, Industrie si Agricultura Ialomita, care si-a inceput imediat activitatea dupa recunoasterea ei de catre Guvern prin Hotararea nr.799/1990.<br />
In anul 1991, economia municipiului Slobozia incepe sa capete alte valente. Camera de Comert, Industrie si Agricultura incepe sa inregistreze mereu mai multi agenti economici (Asociatii Familiale, persoane fizice autorizate, societati in nume colectiv, societati in comandita simpla, Socirtati cu Raspundere Limitata si Societati pe Actiuni). Prima firma inmatriculata in judetul Ialomita a fost Combinatul pentru producerea, industrializarea si comercializarea carnii de porc, cu sediul in Slobozia, avand numarul de inmatriculare J21/1/1991, cu capital de stat. Prima societate cu raspundere limitata (SRL) cu capital privat, sediul de asemenea in Slobozia, a fost "Flora SRL", inmatriculata sub numarul J21/15/1991. Aceasta a avut la infiintare un capital social de 100.000 lei, iar ca obiect de activitate comertul cu amanuntul de marfuri industriale si produse alimentare.<br />
Anul 1991 a fost marcat de o accentuata dezvoltare a sectorului privat. Interesant este insa faptul ca graba intrarii in noul sistem economic, lipsa de pregatire manageriala si inca multi alti factori au facut ca privatizarile din acest an sa fie cel mai putin performante, sa esueze in incetari de activitate sau falimente. Cifrele sunt un argument: din total de 369 de agenti economici inmatriculati in anul 1991, pana la finele anului 2005 au mai ramas 188. Deci aproape jumatate, din care 109 SRL-uri, s-au "pierdut pe drum" fiindca nu au rezistat in fata provocarilor si exigentelor unui sistem economic nou si necunoscut, concurential, necrutator cu improvizatia.<br />
La sfarsitul anului 2005, in Slobozia mai functionau doar doua societati cu capital de stat - URBAN S.A. si DRUMURI SI PODURI S.A. - in timp ce numarul societatilor cu capital privat, active juridic, ajunsese la 3.220, cu un capital social de 232.390.000 RON, in forma de organizare a acestora predominau SRL-urile (2.308 agenti economici, urmate de PF - 502 si AF - 163 (adica "Persoana Fizica" si "Asociatie Familiala") numarul societatilor pe actiuni (S.A.) fiind de 130. Este foarte important de subliniat si alte componente, consecinte ale cresterii sectorului privat: mai multe produse si servicii, un aport mai substantial al veniturilor din taxe si impozite la bugetul local, precum si crearea continua a locurilor de munca, sectorul absorbind la finele anului 2005 un numar de aproape 13.000 de salariati, din totalul de circa 17.000. Cei mai multi dintre acestia lucrau in sectoarele aflate in relatie cu agricultura, urmati de cei din industrie, comert, constructii, servicii etc. Si cifra de afaceri in sectorul privat din Slobozia era semnificativa. in anul 2004 de exemplu, aceasta a depasit 11.000 de miliarde lei vechi. Se adauga la toate acestea mutatiile survenite in peisajul urbanistic, in starea materiala a oamenilor, in schimbarile pe care le cunosc mentalitatea, gradul de civilizatie. Este de mentionat in acest context si faptul ca, in ultimii ani, constructia de locuinte particulare cu un grad sporit de confort - multe tip vila - a luat o amploare deosebita, la orizontul anului 2007 conturandu-se deja cateva cartiere de astfel de locuinte. Suprafata locuibila in acest tip de case depasea 100.000 m.p. in anul 2005. Aceasta se adauga locuintelor din cele 412 blocuri din oras, in care majoritatea celor 15.827 de apartamente au fost supuse de proprietarii lor unor importante lucrari de modernizare.<br />
Structura economica a municipiului Slobozia in anul 2007 apare mult diferita de aceea din 1990. In rezumat, aceasta este:

-- industria chimica (Amonil, Chimilin, Marchim Prod)

-- industria de prelucrare a cauciucului si maselor plastice ([http://www.petstar.ro/ Pet Star Holding])

-- industria alimentara (Teletext, Avicola, Top Food Impex, Tritipan, Rusalca, Elsapan, Baron, Ovicom, Cocor, Expur)

-- industria lemnului si a mobilei (Net-I-Com, Prodecor, Viprod, Fidias, Mobila, Orizont)

-- tehnologia informatiei, telecomunicatii (Gamatel, Softex, [http://www.vp-net.ro RTS Telecom (VPNET)])

-- industria confectiilor (Carreras, Lamar, Sorina)

-- agricultura (Somalex, Estrella, Midagro, Almar, Comasil)

-- constructii civice si industriale (Constrif, Stractural, Omega Invest, Drumuri si Poduri, Concivic), precum si numeroase firme de servicii, comert cu ridicata si cu amanuntul.<br />
Dupa anul 1990, numeroase produse si servicii au aparut ca noutati in economia orasului si in viata locuitorilor: societati de consultanta si de audit, servicii de televiziune prin
cablu si internet, telecomunicatii, servicii de paza si protectie, servicii bancare diveisificate, productie de preforme si PET-uri, de lacuri si vopsele, tamplarie de aluminiu si PVC etc. Toate acestea si inca multe altele se conjuga cu grija pentru calitate, cu dotarile moderne, cu schimbarea infatisarii spatiilor comerciale si de servicii, cu automatizarea si computerizarea operatiunilor, cu sporirea gradului de civilizatie in sistemul de relatii ofertant-beneficiar.<br />
Utilizand o grila de criterii, care au ca referinta bilanturile anuale si indicatorii economici de eficienta, Camera de Comert, Industrie si Agricultura Ialomita antreneaza firmele private intr-un concurs anual - "Topul judetean al firmelor". Comunitatea de afaceri din Slobozia beneficiaza si de o serie de actiuni - Saloane, Targuri si Expozitii, Colocvii si alte tipuri de intalniri ale oamenilor de afaceri, unele dintre ele cu o continuitate care le-a consolidat prestigiul: Agroial - Partener (13 editii), Salonul de constructii si arhitectura (10 editii), Femina Star (8 editii), Salonul Auto (3 editii), etc. La acestea se adauga si alte initiative: misiuni economice in peste 16 tari, la care au participat aproape 400 de oameni de afaceri, prezentari de firme si de produse, cursuri de calificare si de perfectionare, de management, intalniri de afaceri, seminarii, simpozioane, participari la targuri internationale.<br />
In cei 19 ani care s-au scurs de la Revolutia din decembrie 1989, Slobozia nu a beneficiat de o investitie straina majora, desi exista 125 de agenti economici cu capital strain - 36 de firme din Italia, 29 din Turcia, 10 din China, precum si din Coreea de Sud - capitalul investit de acestea depasind 5 milioane de dolari.Din suprafata totala pe care se dezvolta unitatea administrativ teritoriala, si anume 12.672 ha, suprafata agricola este de 9.620 ha (76 %), din care 9.067 ha arabil (94 %), suprafete aflate aproape in totalitate in proprietate privata. In ciuda calitatii deosebite a terenului, datorita practicarii unei agriculturi de subzistenta care determina un nivel redus de productivitate fluctuant, recoltele obtinute sunt in functie de conditiile climatice ale anului agricol. In agricultura lucreaza numai 5,6% din numarul de salariati ai municipiului Slobozia. De asemenea, efectivele de animale inregistreaza o evolutie fluctuanta, mentinandu-se aproximativ jumatate din efective in gospodariile populatiei in cazul bovinelor si porcinelor, 90 % in cazul ovinelor si in cazul pasarilor marea majoritate sunt crescute in fermele industriale si nu in gospodariile populatiei. Numarul mare de animale in gospodariile populatiei se explica si prin existenta celor doua cartiere de tip rural al municipiului Slobozia si anume: Bora si Slobozia Noua.<ref name="primaria_slobozia"/>In ciuda restructurarilor si privatizarii unitatilor industriale din perioada 1995 – 2000, Slobozia a ramas cel mai important centru industrial al Baraganului. Conform datelor prezentate de site-ul Camerei de Comert si Industrie Ialomita in topul firmelor anului 2003, pentru activitatea principala industrie sunt prezente 32 de companii din municipiul Slobozia dintr-un total de 81, iar in topul anului 2004, 34 din 73 de companii sunt tot din Slobozia. De altfel in anul 2004 dintre cele 14 firme carora li se acorda Trofeul de excelenta pentru clasarea pe locul I al Topului Judetean al Firmelor 10 erau unitati economice din Slobozia.</br>
Cel mai mare numar de salariati din municipiul Slobozia lucreaza in servicii, grupul lucratorilor din industrie situandu-se pe locul al doilea, in special in industria prelucratoare asa cum arata si datele statistice centralizate de catre Institutul National de Statistica.</br>
Diferenta dintre numarul de angajati din industrie dintre anul 2000 si restul anilor din perioada analizata se datoreaza inchiderii temporare in respectiva perioada a activitatii societatii comerciale AMONIL S.A., cea mai mare unitate industriala din municipiu. Scaderea preturilor pe piata ingrasamintelor chimice alaturi de scumpirea principalei materii prime – gazul metan – poate determina tensiuni sociale urmare a unor concedieri masive.</br>
Alaturi de ramurile industriale bazate pe prelucrarea resurselor agricole (plante tehnice, cereale, lapte, carne etc.) in Slobozia s-au dezvoltat si unitati industriale de confectii si prelucrarea lemnului. Din pacate numarul activitatilor industriale nu este suficient de diversificat, in special in directia produselor cu valoare adaugata mare, tocmai de aceea una dintre principalele directii strategice si prioritati ale administratiei trebuie sa devina atragerea de investitii alaturi de sprijinirea investitorilor locali.<ref name="primaria_slobozia"/>
Numarul de angajati din diversele sectoare de activitateDirectia Judeteana de Statistica<ref name="primaria_slobozia"/>:In ciuda insuficientei dezvoltari a serviciilor, comparativ cu alte centre urbane mijlocii din sud-estul tarii Slobozia are o dominanta functionala tertiara. Serviciile existente se adreseaza in special populatiei orasului si celei din spatiul rural inconjurator, fara a avea o relevanta regionala. In ciuda faptului ca in municipiul Slobozia s-au dezvoltat industriile avand ca materie prima produsele agricole, nu s-au dezvoltat in egala masura si serviciile de suport pentru agricultura (consultanta in marketing agricol, bursa funciara sau de cereale etc.). Odata cu apropierea momentului integrarii Romaniei in Uniunea Europeana, serviciile financiar-bancare au cunoscut o diversificare fara precedent, in perioada 2005 – 2006 sapte banci deschizandu-si filiale sau sucursale la Slobozia. Datorita functiei de coordonare a teritoriului, in Slobozia lucreaza peste jumatate din functionarii publici ai judetului Ialomita si dintre lucratorii din sanatate. De altfel cel mai mare numar dintre salariatii din Slobozia lucreaza in sectorul serviciilor.</br>
Lacurile situate partial pe teritoriul administrativ al municipiului Slobozia, respectiv Iezer si Amara, nu sunt exploatate decit pentru loisir de catre cetatenii municipiului Slobozia. Din pacate, Slobozia nu ofera o paleta de servicii complementare la turismul banear turistilor care vin in numar relativ mare in statiunea Amara. Administratia publica si agentii economici ar trebui sa se concentreze pe dezvoltarea turismului de tranzit sau a turismului de afaceri si formare profesionala, prin conceperea unor oferte adecvate, in cadrul celor 5 hoteluri existente in prezent, care dispun de aproximativ 350 de locuri de cazare. In apropierea municipiului Slobozia a fost construit un parc de loisir care nu este exploatat in prezent la justa sa valoare.<ref name="primaria_slobozia"/>Pana in anul 2009 Slobozia a resimtit lipsa unor centre comerciale mai dezvoltate (hypermarketuri, centre de cumparaturi etc.), in oras existand doar un magazin universal, 3 supermarketuri si mai multe magazine de aparaturi electrice si electrocasnice, precum si magazine de cartier pentru strictul necesar. In prezent procesul de dezvoltare economica in planul oferirii servicii, cumparare-vanzare, este in plin avant, fiind preconizate noi deschideri de centre comerciale importante.<br />
Actualmente reteaua de magazine a municipiului Slobozia se prezinta astfel:

-- Ialomita Shopping Center (fostul magazin universal „Ialomita”)

-- hypermerket Kaufland

-- 2 supermarket-uri Plus

-- Altex Megastore

-- Domo

-- Flanco World

-- Takko Fashion

-- Deichmann. *Transport si telecomunicatii ==
Slobozia este nod feroviar al Magistralei 800 a Cailor Ferate Romane, M802 Slobozia-Calarasi (44 Km), facand legatura cu ruta principala 800 Bucuresti (nord) - Ciulnita - Fetesti - Medgidia - Constanta - Mangalia prin nodul Ciulnita, la 17 Km.
==
Orasul este asezat pe Drumul european E60 (Bd. Matei Basarab din localitate), care face legatura - pe plan intern - intre Oradea si Constanta, iar pe plan international (intrerupt) intre Brest si Irkestam (Kirghizstan, la granita cu China).<br />
Alte linii rutiere importanta care includ Slobozia sunt DN2A (Urziceni - Slobozia - Constanta, care trece Dunarea pe podul de la Harsova), facand legatura intre Bucuresti si Constanta si DN21 (Braila - Insuratei - Slobozia - Calarasi).<br />
Totodata, orasul are legatura cu Autostrada Soarelui, punctul de legatura fiind la 17 Km in localitatea Drajna.==
In perioada comunista si in primii ani ai deceniului 9 al secolului trecut, a functionat societatea de transport in comun SC Transloc SA Ialomita (redactat si TranSLOc), cu linii in oras si Slobozia Noua si Bora. Autobuzele utilizate erau majoritatea Mercedes-Benz seria O, Ikarus si DAC. In prezent, dupa dizolvarea Transloc SA, locul autobuzelor a fost luat de masini in regim maxi-taxi, care efectueaza curse pe linia Gara CFR - Bd. Unirii - Bd. Cosminului - Bd. Matei Basarab - Paradis (Pod), avand 16 statii. In ultima vreme se observa o reintroducere a autobuzelor pe traseul orasenesc, de catre firma care a castigat licitatia pentru drepturile de transport public local, Nick Touring. <br />
Gara - Pod:

-- 1 Gara (Bd. Unirii)

-- 2 Colegiul National "Mihai Viteazul" (Bd. Unirii)

-- 3 E14 (Bd. Unirii)

-- 4 Central (Bd. Cosminului)

-- 5 Elegant (Bd. Matei Basarab)

-- 6 Manastire (Bd. Matei Basarab)

-- 7 MB-uri (Bd. Matei Basarab)

-- 8 Paradis (pod) (Bd. Matei Basarab)
Pod - Gara:

-- 1 Paradis (pod) (Bd. Matei Basarab)

-- 2 MB-uri (Bd. Matei Basarab)

-- 3 Casa de Asigurari de Sanatate (Bd. Matei Basarab)

-- 4 Elegant (Bd. Matei Basarab)

-- 5 Tribunal (Bd. Cosminului)

-- 6 Cofetaria Florentina (fosta Romarta) (Bd. Unirii)

-- 7 Scoala Generala Nr. 3 (Bd. Unirii)

-- 8 Gara (Bd. Unirii)
Rutele principale Transloc SA erau:

-- 1 Slobozia Noua

-- 2 Amara Bai

-- 2barat Amara Consiliu

-- 3 Combinat

-- 4 Lactate

-- 5 Avicola

-- 7 I.T.A.

-- 8 S.M.A.

-- 8b I.L.F.

-- 9 ULCOM
Actualmente, linii de autobuze au ramas doar pentru muncitorii Combinatului Chimic (linia 3) si Avicola SA (linia 5) care sunt curse dedicate cu mijloace de transport (autobuze) apartinand companiilor respective.<br />
In Slobozia nu au existat si nu exista linii de troleibuze sau tramvaie.
==
In Slobozia a functionat inainte de 1989 o singura companie de taximetre, dotata cu autoturisme Dacia 1310. In prezent exista cinci firme in domeniu (Dyno Taxi, Alpha Taxi, Taxi GVR 6, Taxi AS si Taxi Blue), majoritatea autoturismelor din dotare fiind Daewoo Matiz, Dacia Solenza si Dacia Logan, dar si Mercedes, Opel si Renault. Exista 11 puncte de taximetru: Gara, Piata Muntenia (2), Piata Revolutiei, Central, Bd. Matei Basarab (2), Ialomita, Manastire, Bd. Nicolae Balcescu si Paradis.==
Daca in anul 2000 numarul de posturi telefonice era in municipiul Slobozia de 13.647, crescand in anul urmator cu o mie de posturi telefonice, in prezent, datorita dezvoltarii telefoniei mobile numarul de abonamente telefonice este unul fluctuant. Pana in anul 2006 la Slobozia a existat un singur furnizor de servicii de telefonie fixa, fosta societate nationala, alternativa la aceasta aparand numai in cursul anului 2006, dupa acoperirea de firmele concurente a oraselor mari si foarte mari si inceperea dezvoltarii si extinderii lor in orasele mijlocii.
== Fisier:Cultura-icon.gifCultura si Educatie ==
Slobozia este si cel mai important centru cultural al judetului Ialomita. In Slobozia functioneaza 55 de biblioteci si Biblioteca Judeteana Ialomita, Muzeul Judetean Ialomita si Muzeul National al Agriculturii, Centrul Cultural „Ionel Perlea” care face parte din circuitul UNESCO. Mass-media este un sector deosebit de dezvoltat: in Slobozia functioneaza un studiou local al unei televiziuni centrale, trei posturi de radio si apar mai mult de 15 ziare si publicatii periodice judetene sau regionale.
=== Muzeu-icon.gif Muzee ===

-- Muzeul National al Agriculturii (M.N.A.) (Bd. Matei Basarab, nr.10): Dupa cum este mentionat si in titulatura, este unicul muzeu de domeniu din Romania. Administreaza:

-- Biserica de lemn "Poiana", monument istoric si de arhitectura (1737); asigura toate serviciile religioase pentru Parohia "Buna Vestire".

-- Ferma model "Perieti", monument de istorie agrara.

-- Parc (1,7 ha, 40 specii dendrologice).

-- Peste 8.400 de piese constituite in colectii de unelte, masini agricole si arheologie industriala, mijloace de transport, etnografie, memorialistica, ecleziastica etc.
Arhiva stiintifica si documentara cuprinde diapozitive, clisee foto si fotografii, inregistrari audio si video din cercetarile de teren, documente cartografice si de presa (peste 100.000 de unitati documentare). 8.800 de publicatii (carti, periodice, pliante) si 400 de casete (audio si video) si discuri alcatuiesc fondul bibliotecii. M.N.A. este editorul Colectiei "Bibliotheca Romaniae Historiae Agriculturae" (seriile "Din Istoria Exploatatiilor Agricole", "Etnologie" si "Patrimoniu").<br />
M.N.A. este afiliat la organisme internationale apartinand de UNESCO (Asociatia Internationala a Muzeelor de Agricultura, Asociatia Internationala de Etnologie si Folclor, Organizatia Internationala de Arte Populare).<br />
Din decembrie 2002, prin Legea Muzeelor, Muzeul Agriculturii din Romania a devenit Muzeu National.

-- Muzeul Judetean de Istorie (Bd. Matei Basarab, nr. 30):Muzeul Judetean Ialomita detine un valoros patrimoniu arheologic, dobandit in urma cercetarilor sistematice, sau a descoperirilor intamplatoare. Colectia de arheologie este constituita din obiecte ce apartin unor perioade istorice diferite, incepand din Neolitic (mil. V i.Hr.) si pana in plina epoca medievala (sec.XV-XVIII).
=== Fi��ier:Carti-icon.gif‎ Biblioteci ===
Principalele biblioteci ale orasului sunt:

-- Biblioteca Judeteana "Stefan Banulescu" (Pta. Revolutiei, in incinta Centrului Cultural UNESCO "Ionel Perlea")

-- Biblioteca Municipala (Pta. Muntenia, in incinta Casei de Cultura a Sindicatelor)
Fiecare institutie de invatamant detine biblioteci proprii.Cel mai important Centru este Centrul Cultural sub numele marelui dirijor si compozitor Ionel Perlea, fiu al Ialomitei, inaugurat in anul 1990. In cladire au loc expozitii, existand sali de spectacol, librarii, institutii culturale si o statie de radio. In 1999, Centrul Cultural a dobandit statutul de Centru UNESCO.<br />
In municipiu mai exista:

-- Casa de Cultura a Sindicatelor (cu o sala de spectacol-amfiteatru, biblioteca si diverse sali pentru conferinte, expozitii etc.)

-- Cercul Militar (dotat cu sala de spectacol-amfiteatru, divesre sali pentru cursuri, sedinte, expozitii)

-- Clubul Tineretului (fosta Casa Tineretului)

-- Casa Elevilor (sau Palatul Copiilor, fosta Casa a Pionierului)

-- Centrul de Arta si Creatie Populara

-- Centrul Social-Cultural „Episcopul Damaschin” al Episcopiei Sloboziei si CalarasilorSlobozia este cel mai important centru educational din judetul Ialomita, atat ca dezvoltare a retelei educationale cat si din punctul de vedere al calitatii actului educational. Structura educationala poate asigura scolarizarea la toate nivelurile, in cadrul acesteia existand un numar de 6 gradinite, 7 scoli primare si gimnaziale, 6 licee (intre care un colegiu national si un liceu de arta), o scoala postliceala si doua filiale ale unor institutii de invatamant superior.</br> Activitatea scolara se desfasoara in 334 de sali de clasa si cabinete, 39 de laboratoare si 26 de ateliere scolare.</br>
Reteaua scolilor primare si gimnaziale acopera intr-un grad suficient nevoile educationale. Nu acelasi lucru se poate spune si despre invatamantul liceal a carui structura educationala nu este orientata si acopera partial nevoile pietei muncii.</br>
La Slobozia functioneaza doua facultati ale universitatii Bioterra (invatamant privat, sediu propriu) si a functionat (in cadrul spatiilor din cadrul statiunii Amara) o sectie pentru invatamant la distanta a A.S.E. Bucuresti. Lipsa unei palete mai largi de optiuni in invatamantul superior este suplinita de apropierea fata de cel mai mare centru universitar din tara – Bucuresti.
==

-- Universitatea "Bioterra" cu campus propriu.

-- Universitatea "Spiru Haret" - sistem ID.
==

-- Scoala Generala Nr.1 - prima scoala infiintata in localitate (aprox. 1834).

-- Scoala Generala Nr.2 „Sfantul Apostol Andrei”

-- Scoala Generala Nr.3

-- Scoala Generala Nr.4

-- Scoala Generala Nr.5 „Sfantul Nicolae”

-- Scoala Generala Nr.6 „Inaltarea Domnului”

-- Scoala Generala Nr.7 „Matei Basarab”

-- Scoala Speciala Nr.13 - Centrul pentru copii cu dizabilitati Nr.1<p>
</br>
==

-- Colegiul National "Mihai Viteazul" (CNMV)</br>
==

-- Liceul Pedagogic „Matei Basarab”

-- Liceul de Arta „Ionel Perlea”

-- Grup Scolar „Mihai Eminescu”

-- Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Sfantul Ioan Gura de Aur”

-- Grup Scolar „Al. I. Cuza”

-- Liceul „Inaltarea Domnului” (fost SAM „Gheorghe Lazar”) </br>
</br>
==

-- Scoala Postliceala Sanitara „Christiana”</br>
</br>Principalele edituri ale Sloboziei sunt:

-- Tipografia SA

-- Arnina

-- Star Tipp

-- Helis

-- Ialpress

-- Editura Episcopiei Sloboziei si Calarasilor
Edituri secundare:

-- Editura MNA (Muzeul National al Agriculturii): periodice, carti de istorie, de specialitate.

-- Editura Muzeului Judetean

-- editurile diverselor institutii de stat si de invatamant.In Slobozia au loc anual festivaluri cu caracter local sau de servicii (agricultura, masini, utilaje, materiale constructii, diverse obiecte etc).
Principalele Targuri si Festivaluri sunt:

-- Zilele municipiului - cu data schimbatoare, odata cu Inaltarea Domnului (hramul Catedralei), sarbatorite incepand cu anul 2000.

-- Festivalul international de folclor "Floare de pe Baragan" (perioada iunie-iulie, de obicei in cadrul Zilelor Sloboziei)

-- Festivalul Berii (perioada iunie-iulie)

-- Targul de utilaje si masinarii agricole Agromec

-- Targul de masini (Salonul Auto)

-- Targul Agroial-Partener (agricultura)

-- Salonul de carte (perioada septembrie-octombrie)

-- Salonul de constructii si arhitectura

-- Salonul Femina Star
=== Fisier:Cinema-icon.gif‎Cinematografe ===

-- Cinema Galax (fost 23 August) - actualmente inchis temporar, fiind loc de intalnire a batranilor si spatiu de desfasurare a unor expozitii de diferite naturi (haine, blanuri, columbofilie).

-- Cinema Ialomita, cu Casa de Productie Nr.4 Slobozia, Ialomita (desfiintat, actualmente brutarie).

-- Gradina de vara (cinema in aer liber, anexa a fostei Case a Pionierului) (desfiintat, in paragina). *Viata religioasa === Fisier:Biserici-icon.gifLacasuri de cult= Biserica Ortodoxa * Incinta manastirii Slobozia
Turla de la intrarea in manastirea Slobozia

-- Manastirea "Sfintii Voievozi (Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil)"
Desi documentele sunt confuze, se pare ca pe vechiul amplasament si pastrand constructia initiala a manastirii ridicate de Ianache Caradja la cativa ani dupa ce devenise stapanul satului, Matei Basarab a inaltat, in jurul anului 1634, manastirea cu hramul Sfintii Voievozi, inconjurand-o cu un puternic zid de incinta si adaugand, probabil, cladirile manastiresti.<br />
Din vechea ctitorie se mai pastreaza turnul clopotnitei - partea inferioara - si zidul inconjurator, manastirea fiind reparata si refacuta de egumenul Gavril in 1836, iar ulterior, in mai multe randuri, de catre preotii slujitori, cu ajutorul enoriasilor.<br />
In secolele XVII-XVIII manastirea primeste ca daruri domnesti terenuri, mosii, paduri, ocine, vii, viata locuitorilor din zona desfasurandu-se, practic, pana in a doua jumatate a veacului, in jurul lacasului sfant.<br />
Dupa reformele lui Cuza, prin secularizarea averilor manastiresti, pamanturile manastirii sunt impartite locuitorilor comunei, manastirea fiind transformata in biserica de mir (de parohie), stare mentinuta pana in anul 1994, cand biserica a redevenit obste monahala pentru femei. Incepand cu anul 2009 manastirea a devenit obste monahala pentru barbati.

-- Catedrala Episcopala:
Catedrala Episcopala
Punerea pietrei de temelie a Catedralei Episcopale din Slobozia cu hramul Inaltarea Domnului s-a savarsit de catre Prea Fericitul Parinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, la data de 15 iulie 1992. Initiativa construirii acestui lacas a apartinut omului de afaceri local Ilie Alexandru, care a suportat cheltuielile de constructie pana in anul 1996 (erau realizate temelia si zidaria constructiei pana la aproximativ patru metri). Restul cheltuielilor au fost facute cu contributia clerului, a credinciosilor si cu sprijinul statului. Lucrarile de constructie au fost executate in timpul pastoririi PS. Nifon Mihaita (1994-1999) si Damaschin Coravu - episcopi ai Episcopiei Sloboziei si Calarasilor. Catedrala a fost proiectata de arhitectul Florea Voicu si construita de catre firmele „Hermes” si „Constrif”, ambele din Slobozia. Despre lacas se afirma ca, la data sfintirii sale, era al treilea ca marime din tara, dupa cele din Bacau si Targu Mures.</br>
Constructia respecta arhitectura clasica a lacasurilor ortodoxe de cult, are o lungime de 40 metri, o latime de 30 metri si este inalta de 38 metri. Suprafata interioara este acoperita cu pictura (lucrare estimata la o durata de circa 4-5 ani) desfasurata pe aproximativ 6.000 metri patrati. Candelabrele catedralei, precum si Odoarele de pe Sfanta Masa, au fost donate de clerici si credinciosi din Grecia.</br>
Slujba de sfintire a catedralei a avut loc in ziua de joi, 25 martie 2004, si a fost savarsita de Prea Fericitul Parinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, alaturi de care s-a aflat un sobor de ierarhi si preoti: Daniel Ciobotea - Mitropolitul Modovei si Bucovinei, Ilarion - Mitropolitul Durostorului (Bulgaria), Teodosie Snagoveanul - Arhiepiscopul Tomisului, Nifon Mihaita - Arhiepiscopul Targovistei, Gherasim Cristea - Episcopul Ramnicului, Epifanie Norocel - Episcopul Buzaului si Vrancei, Calinic Argatu - Episcopul Argesului si Muscelului, Casian Craciun - Episcopul Dunarii de Jos, Damaschin Coravu - Episcopul Sloboziei si Calarasilor, Visarion Rasinareanul - Episcopul Vicar al Arhiepiscopiei Romanului, Ioachim Bacaoanul - Arhiereu Vicar al Episcopiei Romanului, Corneliu Barladeanu - Arhiereu Vicar al Episcopiei Husilor. Au fost de asemenea prezente numeroase oficialitati de la institutii centrale si locale, mii de credinciosi.</br>
Prin bunavointa Prea Sfintitului Casian, Episcopul Dunarii de Jos, au fost aduse la Slobozia moastele Sfantului Andrei si ale Sfantului Ioan Casian. Din Silistra (Bulgaria) au fost aduse la aceste ceremonii moastele Sfantului Mucenic Dasie. De asemenea, pentru a fi venerate la aceasta sarbatoare, au fost aduse de la Constanta, de catre inalt Prea Sfintitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, moastele Sfintilor Martiri de la Niculitel (Zotic, Atal, Camasie si Filip), care au ramas la catedrala din Slobozia.

-- Biserica „Buna Vestire” (sec. XVIII, translatata de la Poiana)

-- Biserica „Sf. Evanghelist Matei” (Bazar sau Capela, a doua ca vechime)

-- Biserica „Nasterea Maicii Domnului” (Cuza-Voda)

-- Biserica „Sf. Ilie” (Caramidari)

-- Biserica „Sf. Gheorghe” (ANL)

-- Biserica „Sf. Dimitrie” (Nordului)

-- Biserica „Adormirea Maicii Domnului” Bora

-- Biserica „Sf. Martiri Brancoveni” Slobozia Noua

-- Biserica „Sf. Nicolae” Slobozia Noua

-- Cate o capela in institutiile: Penitenciarul Slobozia si Spitalul Judetean Slobozia
==
Biserica "Preasfanta Inima a lui Isus" (patron secundar "Fericitul Ieremia Valahul") - construita in timp record (3 luni), a avut Liturghia de consacrare la 21 octombrie 2001, de catre Arhiepiscopul si Mitropolit de Bucuresti Ioan Robu.</br>
Prezenta primilor credinciosi romano-catolici in Slobozia este atestata in 1967, cand in oras au fost repartizati cativa absolventi ai invatamantului superior din Iasi. Ramanerea definitiva a acestora in Slobozia a facut ca dupa anul 1970 sa apara primele familii catolice din oras, care pentru inceput au fost incredintate de catre Episcopul Ioan Robu pastoririi Parohiei Romanop-Catolice din Buzau. Pana in anul 1990, Liturghia s-a celebrat, periodic si prin rotatie, in apartamentele familiilor catolice din oras.</br>
Prin decizia semnata de Arhiepiscopul Mitropolit de Bucuresti Ioan Robu, la 12 mai 1990 s-a infiintat Parohia romano-catolica din Slobozia, primul paroh al acesteia fiind numit in anul 1991 preotul Petru Mihaica. Necesitatea celebrarii Sfintei Liturghii in fiecare zi, conform canonului, a condus la procurarea in anul 1992 a unui imobil pe strada Ana Ipatescu nr.22, unde s-a amenajat o capela care era destinata a gazdui si alte activitati specifice. Pe strada Ana Ipatescu, Parohia se va extinde ulterior prin adaugarea in patrimoniul sau a imobilelor si terenurilor de la numerele 24, 26 si 38, ca si a celui de pe strada Crisan 46, unde s-au statornicit locuri pentru inaltarea bisericii, pentru casa parohiala si caritas-ul parohial, pentru oratoriul inchinat fondatorului congregatiei Surorilor din Parohie, Giovanni Antonio Farina, si pentru activitati de educatie religioasa cu copiii, adolescentii si tinerii din parohie.</br>
in anul 1999, in locul preotului Mihaica a fost numit preotul Eronim Ambrus. Un an mai t��rziu, in anul jubiliar 2000, Arhiepiscopul si Mitropolit de Bucuresti, doctor Ioan Robu, a oficiat ceremonia administrarii Sacramentului Sfantului Mir tinerilor din parohia Slobozia si Urziceni, eveniment cu totul deosebit, la care a participat si P.S. Damaschin Coravu, Episcopul Sloboziei si Calarasilor.</br>
La 21 octombrie 2001, comunitatea catolica din Slobozia primea un dar deosebit: biserica. Construita din pereti metalici si amenajata intr-un timp record (3 luni), biserica a primit la Liturghia de consacrare, ca nou patron „Preasfanta Inima a lui Iisus”, fericitul Ieremia Valahul, patronul acestei comunitati catolice de la inceputurile ei, ramanand ca patron secundar al bisericii. Liturghia de consacrare a noii biserici a fost prezidata de Arhiepiscop Mitropolit de Bucuresti, doctor Ioan Robu, la eveniment participand reprezentanti ai administratiei locale si ai Episcopiei Ortodoxe a Sloboziei si Calarasilor.</br>
in anul 2003, in locul preotului Eronim Ambarus a fost numit ca preot paroh Octavian Enache. in luna iunie 2004, Biserica catolica din Slobozia a gazduit moastele Sfantului Anton de Padova, purtate in Romania de catre fratii franciscani ai Provinciei franciscane din Romania „Sfantul Iosif”, iar ulterior Liturghia de hram a fost celebrata de Episcopul auxiliar Cornel Damian.</br>
In anul 2002, la recensamantul populatiei din Slobozia, au fost inregistrati 99 de cetateni care s-au declarat a fi de confesiune romano-catolica, parohia din Slobozia avand in evidenta, la sfarsitul anului 2005, 26 de familii catolice. in afara Sfintei Liturghii, parohia mai desfasoara activitati catehetice si de caritate, fiind totodata o prezenta activa, respectata si demna in viata culturala, religioasa si administrativa a Sloboziei.
==

-- Biserica Adventista de ziua a saptea

-- Biserica Crestina Evanghelica

-- Biserica Crestina Penticostala

-- Regatul Martorilor lui Iehova

-- Calvary Church (din 2006) *Armata Cazarma scolii de plutonieri si tragere care a functionat la Slobozia la inceputul secolului trecut
Scoala de subofiteri de infanterie din Slobozia (inceputul sec. XX)
Armata a acapatat caracter institutional prin intrarea in vigoare a Regulamentului Organic (iulie 1931), primii doi recruti din Slobozia fiind trimisi, in toamna anului 1831, sa satisfaca stagiul militar de 6 ani la regimentele de infanterie din Bucuresti si Craiova. Istoricul Mihai Cotenescu afirma ca, in Slobozia, primul corp militar a fost o companie care a luat fiinta in anul 1869, aceasta facand parte din Batalionul 2 Ialomita (Regimentul 2 Dorobanti Buzau) cu resedinta la Calarasi. Dintr-un tabel cu efectivul Regimentului (din 12 ianuarie 1877) aflam despre Compania 7 Slobozia ca era compusa din 8 sergenti, 8 caporali, 8 tobosari-gornisti si 170 de soldati. Practic, incepand cu aceasta data, timp de peste 130 de ani la Slobozia va exista armata, vor exista unitati militare, mai mici sau mai mari, de elita sau obisnuite, de arme diferite, pentru care se vor construi cazarmi, se vor infiinta si dezvolta crescatorii de cai. Bazele acestor dezvoltari au fost puse dupa anul 1890, de catre Regimentul 2 Rosiori, unitate de elita a Armatei Romane, care fusese transferata la Slobozia de la Bucuresti si care a beneficiat de un sprijin financiar consistent direct de la Statul Major General. In acest context militar, in anul 1896 s-a infiintat aici un depozit pentru cresterea cailor de rasa, care pana dupa 1945 va face faima Sloboziei.<br />
Unitatea militara din Slobozia a trecut de-a lungul anilor prin mai multe reforme de organizare, capatand si denumiri specifice:

-- Regimentul 79 Infanterie a participat la actiunile militare din timpul Primului Razboi Mondial unde, ca ajutor de comandant si comandant al Batalionului 1, s-a distins prin fapte de vitejie colonelul Ion Popescu, mort in luptele de la Turtucaia, la 23 august 1916. Tot in aceste operatiuni militare si-a pierdut viata si medicul militar George Sculi, fost director al spitalului orasenesc. In timpul razboiului, trupele germane au adunat in cazarma regimentului prizonieri din armatele franceza si engleza. Dupa razboi unitatea, desfiintata ca Regimentul 79 Infanterie, va fi cativa ani scoala de tragere cu armament de infanterie.

-- In anul 1928 aici va lua fiinta Regimentul 18 Artilerie care va participa la lupte in anii celui de-al Doilea Razboi Mondial pe fronturile de Est si vest si va reveni in tara, puternic decimat, in august 1945. Va fi desfiintat de trupele de ocupatie sovietice, care timp de zece ani s-au instalat in cazarma acestuia.

-- Dupa plecarea trupelor sovietice (1956), cazarma va servi militarilor implicati in activitati de constructii locale si in muncile agricole, apoi aici va fi organizata o scoala de soferi militari.

-- In perioada 1980-1983 cazarma va fi modernizata, revolutia din 1989 gasind aici UM Mecanizata 1088.
In perioada de dupa 1990, unitatea militara va fi dizolvata, imobilele sale fiind disponibilizate si tehnica de lupta lichidata. *Presa In Slobozia functioneaza o singura televiziune locala, Sud-Est TV (SETV). Postul Antena 1 detine un studio regional, emitand diverse emisiuni. Abonatii firmei de televiziune prin cablu UPC beneficiaza de un video-text, care, pe langa elemente legate de companie, grila de programe etc. ofera si informatii de interes comun (anunturi administrative, de publicitate).Cotidiene:

-- Adevarul de seara
Bisaptamanale:

-- Stirea

-- Ialomita

-- Impact

-- Gazeta de Sud-Est

-- Tribuna Ialomitei

-- Semnal

-- Jurnalul de Ialomita

-- Independent

-- Curierul Ialomitean

-- Realitatea IalomiteanaPe langa posturile nationale de radio si cele cu arie mai mare de acoperire, in Slobozia emit si urmatoarele posturi (frecventa FM):

-- Radio 21 105,2 FM

-- Kiss FM

-- Radio Campus

-- Fresh FM

-- Radio Sud-Est

-- Mix FM

-- [http://www.goldfmromania.ro/ Gold FM Romania] *Sanatate Din punctul de vedere al ocrotirii sanatatii, chiar daca la nivelul judetului Ialomita exista un numar insuficient de medici, cel mai mare numar de medici si medici specialisti se gaseste in Slobozia, fapt ce se datoreaza si faptului ca pe teritoriul municipiului functioneaza Spitalul Judetean de Urgenta Ialomita avand 521 de paturi la care se adauga 2 dispensare si policlinici, o policlinica privata, 4 cabinete medicale scolare, 19 cabinete medicale individuale, 19 cabinete stomatologice apartinand sectorului public si privat si 16 farmacii.Directia Judeteana de Statistica, statistici pe anul 2004</br>
Primul spital din Slobozia a fost construit intre anii 1896-1897. Pentru constructie s-a alocat o suprafata de 20.060 m.p., cedata de mosia statului, costurile inaltarii lui fiind la vremea aceea de 67.042 lei (din fondurile bugetare ale judetului), un an mai tarziu adaugandu-se inca 3.617 lei pentru constructia unui pavilion de autopsii. Cladirea se afla pe locul in care astazi sunt Colegiul National "Mihai Viteazul" si Liceul Pedagogic. Receptia spitalului s-a facut la 9 august 1897. Racordarea la energie electrica s-a facut abia in anul 1905.<br />
In anul 1960, Marcel Patrascanu - directorul spitalului - a fost principalul consultant in cadrul unei comisii care a dezbatut pentru prima data proiectul construirii unui spital modern in Slobozia.<br />
Proiectul a intrat in atentie in anul 1964, iar in anul 1965 a inceput constructia sa, fiind dat in folosinta ca spital judetean in anul 1970. Era perioada in care asistenta medicala lua amploare in Slobozia si prin cresterea numarului de dispensare urbane, de intreprindere si scolare. Noul spital a avut un parcurs ascendent, de la 420 de paturi la inaugurare, ajungand in anul 1984 la 676 de paturi (peste 25.000 de bolnavi internati), in anul 1989 numarul paturilor ajungand la 707 (29.700 de bolnavi spitalizati). In prezent spitalul se afla in stadiul de extindere, construindu-se o noua sectie de primire de urgente (UPU).<br />
In Slobozia, ca si in restul tarii, dupa 1990 domeniul ocrotirii sanatatii a cunoscut prefaceri profunde:

-- aparitia initiativei private prin infiintarea de cabinete si laboratoare particulare

-- organizarea asistentei sanitare pentru populatie prin medici de familie

-- infiintarea unor societati comerciale care au ca obiect de activitate preocupari medicale precum distributia de medicamente, recoltarea si conditionarea plantelor medicale, intretinerea si distribuirea aparaturii si echipamentelor sanitare.
In oras exista mai multe cabinete particulare din majoritatea domeniilor medicale, laboratoare de analize si diagnosticari si 16 farmacii. *Sport Logoul oficial al echipei de fotbal FC Unirea 04 Slobozia, Liga a III-a
La Slobozia, abia catre anul 1900 se poate vorbi de o miscare sportiva in forme oarecum mai organizate in competitii oficiale la diverse niveluri, ori in asociatii, societati, cluburi, scoli etc. Dar este de la sine inteles ca sportul nu putea lipsi din preocuparile sau obiceiurile locuitorilor, chiar daca acesta lua alte forme decat cele standardizate prin regulamente. Astfel ca exercitiul fizic era oricum prezent in preocuparile acelor timpuri, precum vanatoarea si pescuitul, calaria, trasul cu arcul, aruncarile de obiecte, jocurile, luptele, dansurile, intrecerile din scoli, de la targuri sau de la alte forme de petreceri.</br>
Un impuls pentru miscarea sportiva din Slobozia l-a constituit introducerea in anul 1893 a gimnasticii ca obligatie scolara, ca obiect de invatamant. Dar cea mai semnificativa chemare catre sport va fi lansata la 15 iunie 1923, cand a fost promulgata "Legea pentru educatia fizica". Urmare a acesteia, la Slobozia s-au constituit mai multe asociatii si societati prin care era promovat sportul, intre acestea fiind de amintit Societatea "Olimpia" (1926) care avea drept scopuri raspandirea culturii in mase, cultivarea gustului pentru sport si organizarea de sezatori, apoi Societatea culturala si sportiva "Avantul" (1926).</br>
Intr-un document al Primariei orasului, din 2 iunie 1942, la capitolul Educatia fizica si sportul se mentioneaza: Sportul se face pe terenuri improvizate neavand teren propriu amenajat in acest scop, stadioane si stranduri nu sunt.</br>
Introducerea, din anul 1945, in planurile de invatamant ale gimnaziilor unice a orelor de sport si de ansamblu sportiv a fost profitabila pentru sportul slobozean, aceasta masura generand amenajarea unor sali de gimnastica la parterul farmaciei Cupali (1950) si, apoi, la Scoala medie mixta, primul liceu (actuala Scoala Nr.3).</br>
Cele mai importante personalitati ale lumii sportive slobozene din acea vreme au fost profesorii Gheorghe Nedelcu si Octavian Domnisoru, cei care din anul 1953 vor participa la amenajarea stadionului orasenesc (acelasi si azi).</br>
Primele marturii mai importante despre competitii ��i rezultate ale unor intreceri sportive, precum si despre organizarea unor sporturi prevum volei, tenis de masa, handbal, atletism, fotbal, sah ne vin dintr-un raport scolar din anul 1954, in care este evidentiat ca animator acelasi profesor - Gheroghe Nedelcu.</br>
Existenta in Slobozia a Depozitului de armasari, devenit apoi ICZ, a atras in mod foarte semnificativ practicarea in localitate a unui sport de mare frumusete - hipismul, care a afirmat sportivi slobozeni si in numeroase competitii nationale, unul dintre acestia fiind Dumitru Danoaica, el fiind si antrenor. In anul 1947, chiar se amenajase aici un hipodrom (aproximativ spatiul cuprins intre Centrul Cultural si Piata Agroalimentara), unde - la fiecare sfarsit de saptamana - se organizau competitii specifice, in prezenta unui public local foarte numeros si participativ. [Dupa multi ani, din 1992, Ilie Alexandru va relua pe un plan exceptional, in cadrul firmei Hermes, traditia cresterii cailor de rasa si a hipismului la Slobozia. Antrenorul emerit I. Velicu, sportivii Cristina Catalin, Razvan Bozan, Aurel Cojocaru, Stefan Stoica, Ionel Bucur, Magda Isopescu s.a. au realizat performante remarcabile si au obtinut cele mai inalte titluri si medalii la campionatele Nationale si Balcanice, la cupe precum "Hermes", "Felix Topescu", "Samsung"].</br>
Dupa infiintarea raionului (1950), o noua viata economica si sociala la Slobozia a atras si infiintarea a numeroase cluburi sportive, unele foarte active, care au promovat sporturi, sportivi, antrenori si animatori: "Vointa CMP", cu animatorul Gogu Arapu, Jan Buzoianu, animator de exceptie la Slobozia Noua, Ion Puia la asociatia "Spicul Bora", CS "Energia", cu o buna echipa de fotbal. Au aparut si alte sporturi, precum popicele si boxul, s-au remarcat in epoca profesori precum Ecaterina Maracine (Iorga), Petre Nicolae, Eugen Zainescu, Ion Neacsu, Gheroghe Nedelcu, Gheorghe Neagu, ori animatori precum Virgiliu Popescu s.a.</br>
Asa-numitul sport de mase a contribuit la dezvoltarea miscarii sportive locale, in special prin organizarea sustinuta a unor competitii ("Circuitul ciclist al judetului" de un real succes). </br>
Creare, in anul 1971, a Scolii Sportive, apoi aparitia Clubului Sportiv Scolar (CSS) au condus catre performanta sportul slobozean. Insusi Ilie Alexandru, viitorul patron al imperiului Hermes, s-a distins prin rezultatele de exceptie obtinute ca antrenor al lotului local de box.</br>
Sporturile mai bine reprezentate la Slobozia au fost, in timp, fotbalul (inca din 1930), handbalul feminin, popicele, tenisul de masa, voleiul, sahul, luptele libere, scrima, atletismul, boxul. Atletismul a afirmat sportivi importanti precum Tudorita Chidu, Corina Garbea, Doina Spircu, Danut Simion, Iulian Sgura s.a.</br>
In domeniul fotbalului, Slobozia este in prezent reprezentata de echipele Unirea Slobozia si Abatorul Slobozia, amandoua evoluand in Liga a III-a (seria 2) a campionatului intern.
-- Memorialul Zainescu - fotbal

-- Memorialul Ionel Stoica - handbal fete

-- Cupa Naparis - tenis de camp

-- Cupa Tenis Con (de la porecla Conasu a lui Iosif Duhovnicu, mare animator la tenis de camp) *Turism Desi Slobozia nu este un oras turistic, beneficiaza de vecinatatea statiunii Amara, ca si de pozitia sa pe Drumul European E60 spre litoralul Marii Negre. Hotelurile si restaurantele, popasurile turistice de pe sosea, au sporit gradul de activitate pentru turism.
Principala atractie turistica a zonei o reprezinta lacul Amara, la 8 Km Nord de oras, cunoscuta statiune balneo-climaterica. Ca parte a complexului turistic, exista o copie fidela a fermei familiei Ewing din serialul Dallas si o copie miniaturala a turnului Eiffel (54 m).
=== Muzeu-icon.gif Muzee ===

-- Muzeul National al Agriculturii (M.N.A.) (Bd. Matei Basarab, nr.10): Dupa cum este mentionat si in titulatura, este unicul muzeu de domeniu din Romania. Administreaza:

-- Biserica de lemn "Poiana", monument istoric si de arhitectura (1737); asigura toate serviciile religioase pentru Parohia "Buna Vestire".

-- Ferma model "Perieti", monument de istorie agrara.

-- Parc (1,7 ha, 40 specii dendrologice).

-- Peste 8.400 de piese constituite in colectii de unelte, masini agricole si arheologie industriala, mijloace de transport, etnografie, memorialistica, ecleziastica etc.
Arhiva stiintifica si documentara cuprinde diapozitive, clisee foto si fotografii, inregistrari audio si video din cercetarile de teren, documente cartografice si de presa (peste 100.000 de unitati documentare). 8.800 de publicatii (carti, periodice, pliante) si 400 de casete (audio si video) si discuri alcatuiesc fondul bibliotecii. M.N.A. este editorul Colectiei "Bibliotheca Romaniae Historiae Agriculturae" (seriile "Din Istoria Exploatatiilor Agricole", "Etnologie" si "Patrimoniu").<br />
M.N.A. este afiliat la organisme internationale apartinand de UNESCO (Asociatia Internationala a Muzeelor de Agricultura, Asociatia Internationala de Etnologie si Folclor, Organizatia Internationala de Arte Populare).<br />
Din decembrie 2002, prin Legea Muzeelor, Muzeul Agriculturii din Romania a devenit Muzeu National.

-- Muzeul Judetean de Istorie (Bd. Matei Basarab, nr. 30):Muzeul Judetean Ialomita detine un valoros patrimoniu arheologic, dobandit in urma cercetarilor sistematice, sau a descoperirilor intamplatoare. Colectia de arheologie este constituita din obiecte ce apartin unor perioade istorice diferite, incepand din Neolitic (mil. V i.Hr.) si pana in plina epoca medievala (sec.XV-XVIII).
=== Biserici-icon.gif Biserici si manastiri ===
Incinta manastirii Slobozia
Manastirea
Privire de ansamblu asupra manastirii

-- Manastirea "Sfintii Voievozi (Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil)" Desi documentele sunt confuze, se pare ca pe vechiul amplasament si pastrand constructia initiala a manastirii ridicate de Ianache Caragea la cativa ani dupa ce devenise stapanul satului, Matei Basarab a inaltat, in jurul anului 1634, manastirea cu hramul Sfintii Voievozi, inconjurand-o cu un puternic zid de incinta si adaugand, probabil, cladirile manastiresti.<br />
Din vechea ctitorie se mai pastreaza turnul clopotnitei - partea inferioara - si zidul inconjurator, manastirea fiind reparata si refacuta de egumenul Gavril in 1836, iar ulterior, in mai multe randuri, de catre preotii slujitori, cu ajutorul enoriasilor.<br />
In secolele XVII-XVIII manastirea primeste ca daruri domnesti terenuri, mosii, paduri, ocine, vii, viata locuitorilor din zona desfasurandu-se, practic, pana in a doua jumatate a veacului, in jurul lacasului sfant.<br />
Dupa reformele lui Cuza, prin secularizarea averilor manastiresti, pamanturile manastirii sunt impartite locuitorilor comunei, manastirea fiind transformata in biserica de mir (de parohie), stare mentinuta pana in anul 1994, cand biserica a redevenit obste monahala pentru femei.

-- Catedrala Episcopala: A treia, ca marime, din ��ara. Construita intre anii 1992-2004.

-- Biserica de lemn (Poiana, sec. XVIII)
Biserica de lemn
Surse diferite dau ca an de constructie a bisericii de lemn din satul Poiana de Jos, cu hramul Sfantul Nicolae, original si autentic document de istorie si arhitectura, anii 1737 si 1746. Pisania bisericii, rescrisa in anul 2000 cand aceasta a fost stramutata la Slobozia, mentioneaza ca an al inaltarii 1737, ctitor fiind boier Raducan Tarca cu familia sa. Este construita din barne de stejar (surprinzator pentru aceasta zona, unde bisericile se faceau la acea vreme din nuiele impletite), acestea fiind suprapuse orizontal si imbinate la capete in cheotori. Toata lucrarea a fost executata din barda si secure. Este de tip nava cu o singura turla, cu decoratiune de brau in torsada (funie) si sculptata la stalpul pridvorului, ancadramentul usii pronaosului, la strana, catapeteasma si masa altarului. Acoperisul este din sindrila.</br>
Documentele spun ca din anul 1775 aici a functionat o scoala cu doi preoti si un dascal. A fost biserica de cult pana in jurul anului 1900, cand a inceput sa fie abandonata de localnici. Timp de 50 de ani, aceasta a fost supusa degradarii, fiind asezata in camp deschis. In anul 1979, biserica a fost restaurata si reamplasata in zona.</br>
In perioada septembrie-decembrie 2000, biserica a fost stramutata la Slobozia, in parcul M.N.A., intr-o ambianta extrem de favorabila, si reconstituita de o echipa de mesteri maramureseni. Din vechea alcatuire a acestui monument lipsesc acum unele elemente originale. La 17 decembrie 2000, biserica a fost tarnosita pentru a fi redata cultului, slujba fiind oficiata de PS Dr. Damaschin Coravu, episcopul Sloboziei si Calarasilor. Cu acest prilej, hramului "Sf. Ierarh Nicolae" i s-a adaugat si hramul "Buna Vestire".

-- Biserica "Adormirea Maicii Domnului" (c. Bora)
Ctitorie a Smarandei Doicescu, sfintita la 15 august 1863. Este construita din yidarie de caramida si invelitoare de tabla, cu pardoseala si catapeteasma din lemn. Originalitatea arhitecturala a acestei biserici consta in combinatia celor patru cruci pe care se sprijina turla si arcurile legate prin grinzi puternice de stejar. Pictura originala a fost realizata de Costache Dumitrescu-Buzau, pictor de biserici renumit in vremea sa, refacuta si restaurata in anul 1912 de Sava Hentea si in 1965 de Stela Ionescu. Pisania bisericii dateaza din anul sfintirii si se afla deasupra intrarii in pronaos. Din aceasta aflam ca sfintirea s-a facut fiind domn printipatelor unite Romania Alessandru Ioanu Cusa.
=== Fisier:Cetate-icon.gifMonumente si locuri= Monumente * Monumentul Eroilor

-- Monumentul Eroilor (Parcul Tineretului)
Piatra fundamentala a Monumentului Eroilor a fost pusa la data de 29 iunie 1927, iar dupa un an, la 10 iunie 1928, acesta avea sa fie inaugurat in cadrul unei ceremonii deosebite. Primul sau amplasament era in fata fostului cinematograf Ialomita, pe Bdul. Matei Basarab (la acea vreme acela fiind centrul Sloboziei). Dupa anul 1982, cand zona a intrat in reconstructie, monumentul a fost dislocat si a yacut vreo 5 ani, abandonat, in curtea pepinierei.</br>
In anul 1988, acesta si-a aflat locul in parcul Tineretului, intr-o ambianta solemna, construita dupa planurile arhitectului Ion Vede. Vecinatatea creata ulterior prin construirea Catedralei Episcopale i-a sporit maretia. Monumentul este opera sculptorului bucurestean Iordanescu sia a fost turnat in bronz la turnatoria "G. Danila" din Bucuresti. Fondurile necesare inaltarii acestei lucrari au fost stranse din donatii publice (324.253 lei). Monumentul reproduce chipul unui soldat ("Eroul Necunoscut"), intr-o atitudine solemna (prezentand arma pentru onor). Pe fata soclului se afla inscriptia SLAVA EROILOR DIN SLOBOZIA CARE S-AU JERTFIT PENTRU LIBERTATEA SI INDEPENDENTA PATRIEI, sub care este reprezentat in basorelief chipul colonelului Ion Popescu, ajutorul comandantului Regimentului 79 Infanterie din Slobozia si comandant al Bateriei 1 din acelasi Regiment, mort pe campul de lupta de la Turtucaia, la 23 august 1916. Pe fetele soclului mai sunt mentionate numele a 114 soldati, 18 ofiteri, 19 plutonieri si sergenti - cazuti in lupte in anii 1916-1917.

-- Cimitirul Eroilor
La 22 iunie 1927, in prezenta maresalului francez Henri Philippe Petain, au avut loc festivitatile de punere a pietrei de temelie a Cimitirului Eroilor din Slobozia. Finantate de Societatea "Cultul Eroilor", aceste lucrari s-au incheiat in anul 1932, cand a si fost inaugurat obiectivul. Aici sunt inhumati ofiteri si soldati romani decedati in Primul Razboi Mondial, dar si combatanti de nationalitate franceza, algeriana, australiana, engleza, indiana, turca si germana. Ulterior, in fata acestui edificiu s-a mai adaugat o zona in care au fost inhumati eroi din Al Doilea Razboi Mondial si o alta in care se gasesc mormintele a 7 eroi ai Revolutiei romane din decembrie 1989. Tot in vechiul cimitir se regaseste, intr-un sector separat, piatra funerara a medicului locotenent George Sculi (1873-1917), fost director al spitalului din Slobozia, decedat in razboi la 18 martie 1917.</br>
La intrarea in curtea Cimitirului este asezata o placa de marmura cu urmatoarea inscriptie bilingva (engleza-romana):
:ROMANIA
:The military cemetery of Slobozia, Eternity Street No.2. Built in 1923 by "Heroe's Cult" Society, Bucharest. Here rest in peace: 214 Algerians, 10 Englishmen, 1 Frenchman, 18 Germans, 142 Indians, 77 Romanians, 1493 Turks, 40 Unknown people. MAY THEIR GLORY BE ETERNAL.
:ROMANIA
:Cimitirul militar Slobozia. Strada Eternitatii Nr.2. Construit in anul 1932 de Societatea "Cultul Eroilor" Bucuresti. Aici se odihnesc: 214 algerieni, 10 englezi, 1 francez, 18 germani, 142 indieni, 77 romani, 1493 turci, 40 necunoscuti. GLORIE ETERNA

-- Monumentul Principelui arab Gherainia Mahumed
Ridicat in memoria Principelui algerian Gherainia Mahumed, impuscat de catre trupele germane in Slobozia, la 14 octombrie 1916. Monumentul are forma de piatra funerara musulmana, avand basoreliefata o semiluna cu stea (insemnul religios musulman, prezent si pe steagul Algeriei) si inscriptia bilingva (franceza-romana):
:Ici a ete fusille par les Alemands le 14 octobre 1916 le Prince Arabe Gherainia Mahumed. Victime de son devouement pour la France et la cause des Allies.
:Aci a fost impuscat de germani la 14 oct. 1916, Principele Arab Gherainia Mahumed. Victima devotamentului sau pentru Franta si cauza Aliatilor. Soc. Mormintele Eroilor cazuti in Rasboiu.
==
In Slobozia exista 92,04 ha spatii verzi si 29.270 m.l. garduri vii (inclusiv scuaruri). Pe langa cele 35,23 ha spatii verzi printre blocuri, cele mai importante parcuri ale Sloboziei sunt (34,5 ha):

-- Tineretului - 15,6 ha (se preconizeaza o extindere a zonei de parc cu 10,84 ha)

-- Est - 7,5 ha

-- Ialomita - 5,1 ha

-- Muzeul Agriculturii - 2,4 ha

-- Ambianta - 1,6 ha

-- Eminescu - 1,2 ha

-- E14 - 0,7 ha

-- CFR - 0,4 haHotel Select, iarna

-- Hotel Select (fost Muntenia, in Pta. Muntenia)10px10px10px

-- Hotel Central (zona Central)10px10px10px

-- Hotel Paradis (zona Paradis, in incinta campusului Bioterra)10px10px10px

-- Hotel Privigheroarea (Soseaua de centura)10px10px10px

-- Hotel Dallas (in complexul Hermes)10px10px10px *Repere istorice Descoperirile arheologice de la Slobozia Bora, apartinand culturii Boian, atesta existenta unei asezari neolitice in aceasta zona (3000 - 2500 i.Hr.).

-- 1594, 20 martie - prima atestare documentara a localitatii, cu numele de Vaideei, sub domnia lui Mihai Viteazul.

-- 1614 - Domnitorul Radu Mihnea emite un act prin care declara teritoriul liber de dari (am dat domnia mea si slobozie pentru trei ani, care va vrea sa vina sa traiasca in aceasta siliste). Este pomenita si manastirea din Slobozia lui Ianache.

-- 1627 - cutremur de pamant. Biserica manastirii este grav afectata, ceea ce face pe domnitorul Matei Basarab sa hotarasca refacerea din temelii a sfantului lacas.

-- 1634 - are loc sfintirea manastirii „Sfintii Voievozi” de catre Patriarhul Constantinopolului Chiril Lukaris impreuna cu un sobor de 500 de preoti, Matei Basarab imprejmuind-o cu ziduri de aparare; a fost inchinata manastirii Dohiaru, de la Sfantul Munte, pana la jumatatea secolului al XIX-lea.

-- 1658 - vizita carturarului Paul de Alep, cleric ortodox sirian, fiul Patriarhului Macarie.

-- 1630-1688 - serie de hrisoave care amintesc de Slobozia lui Ianache.

-- 1743 - prin reorganizarea administrativa a tarii, Slobozia devine capitala plasii Slobozia. Din anul 1831 si pana la desfiintarea plasilor in anul 1952, plasa Slobozia se va numi plasa Ialomita.

-- 1772 - apare, pentru prima data, denumirea oficiala de Slobozia, intr-un document al lui Constantin Ipsilanti.

-- 1796 - are loc primul balci anual organizat in Slobozia.

-- 1807, 24 august - la Slobozia s-a incheiat tratatul de pace dintre rusi si turci, ce pune capat razboiului din anii 1805-1807. Tratativele au fost conduse de contele Lascarov din partea rusilor si Ghalib Efendi din partea turcilor.

-- 1812 - se semneaza, la manastirea Sfintii Voievozi, un tratat de pace, dupa razboiul ruso-turc.

-- 1831 - Regulamentul Organic. Conducatorul localitatii este numit un parcalab (primul din Slobozia a fost Radu Soare).

-- 1834 - se infiinteaza prima scoala din localitate (local inca existent - Scoala Nr.1).

-- 1864 - Reformele lui Cuza; averea manastirii Sfintii Voievozi este secularizata (245 de familii primesc 2.005 pogoane de pamant), iar locasul devine biserica de mir.

-- 1865 - localitatea devine Comuna Rurala.

-- 1865, august - crearea Curtii judecatoresti de plasa.

-- 1872 - isi incepe activitatea Oficiul Telegrafo-postal din Slobozia.

-- 1875 - ia fiinta in Slobozia Scoala de fete.

-- 1879 - se creeaza filila Slobozia a Partidului National Liberal.

-- 1881 - apare Judecatoria de pace (sau de ocol, cu atributiuni de control si indrumare asupra celor 18 judecatorii comunale de pace din plasa).

-- 1883 - se infiinteaza filiala Slobozia a Partidului Conservator.

-- 1887 - este construita prima gara a Sloboziei (linia Slobozia-Ciulnita-Calarasi).

-- 1893 - se infiinteaza Depozitul de armasari (renumit decenii la rand, pana dupa anul 1965).

-- 1895 - ia fiinta Sectia de jandarmi (cu cinci persoane).

-- 1896 - incepe constructia primului spital din Slobozia (finalizata in 1897, deschis la 10 august). Se infiinteaza si prima farmacie din oras.

-- 1897, 13 februarie - catunul Amara se desparte de Slobozia printr-o decizie a Consiliului Comunei.

-- 1898 - se infiinteaza Ocolul silvic.

-- 1905 - satul Stejaru se desparte de Slobozia.

-- 1905 - racordarea la energie electrica a spitalului. Se infiinteaza primul post de telefonie, in incinta primariei.

-- 1912 - Slobozia este declarata Comuna Urbana. La acea data avea urmatoarea structura: 26,6 ha, 54 de strazi, doua stradele, o sosea si 4.838 locuitori. Sectia de jandarmi se transforma in Comisariat de politie.

-- 1914 - incepe editarea primului ziar din Slobozia, "Luminatorul".

-- 1919 - primul om politic din Slobozia care accede la demnitatea de deputat, invatatorul Ilie Lupu.

-- 1921 - incepe iluminatul public din Slobozia (cu lampi "Polar").
Inscriptia de pe podul pietonal Slobozia cu mentionarea constructorului si anul constructiei

-- 1926 - este inaugurat primul pod rutier peste raul Ialomita (in prezent folosit doar ca pod pietonal), construit de fabrica E. Wolf, Bucuresti-Filaret.

-- 1929 - se creeaza prima scoala elementara din localitate, Scoala de comert (desfiintata in 1936).

-- 1931 - se infiinteaza Scoala mixta nr.1 (Scoala Fuerea).

-- 1936 - infiintarea primei linii de transport regulat in oras (pana la Amara, de doua ori pe zi, cu autobuzul). Ia fiinta si prima fanfara a orasului.

-- 1938 - in urma unor grave inundatii, incep lucrarile de amenajare a digului de aparare a orasului impotriva revarsarilor raului Ialomita.

-- 1941 - Slobozia capata rangul de oras; numarul locuitorilor creste la 7.290.

-- 1945 - ia fiinta Gimnaziul Unic (urmre a Jurnalului Consiliului de Ministri din 28 noiembrie, intarita ulterior juridic prin Legea 216/1946).

-- 1950 - reforma administrativ-teritoriala; Slobozia devine resedinta raionului omonim.

-- 1950, 3 decembrie - au loc primele alegeri de deputati in Sfaturile Populare.

-- 1952 - marcheaza infiintarea liceului din Slobozia (Scoala medie, viitorul Liceu de Mate-Fizica, in 1968 si Colegiu National "Mihai Viteazul", din 2000).

-- 1952 - iau fiinta Procuratura, Notariatul de Stat si Baroul de avocati.

-- 1953, 21 martie - este inaugurat cinematograful "Ialomita".

-- 1954 - Scoala de fete si Scoala de baieti se unesc, luand nastere Scoala mixta nr.1.

-- 1965 - incepe constructia actualului spital (terminata in 1970).

-- 1968 - o noua reforma administrativ-teritoriala; orasul devine resedinta judetului Ialomita.

-- 1968 - ia fiinta Tribunalul Judetean Ialomita, cu sediul la Slobozia.

-- 1971 - este transferat de la Calarasi Liceul Pedagogic. Este inaugurat Muzeul Judetean de Istorie Ialomita.

-- 1971, 21 mai - a fost data in folosinta Tipografia Slobozia.

-- 1972 - intra in circuitul scolar Liceul Industrial cu profil de constructii si instalatii (Liceul Al.I.Cuza).

-- 1972, aprilie - este dat in folosinta Clubul Tineretului.

-- 1973 - are loc prima editie a Festivalului "Floare de pe Baragan" (la inceput cu caracter judetean, apoi national si, in cele din urma, international).

-- 1975 - este deschisa Casa de Cultura a Sindicatelor. Ia fiinta Scoala Populara de Arta.

-- 1976 - a inceput sa functioneze, in local propriu, Liceul "Mihai Eminescu". Are loc primul concert al fanfarei orasului (dirijor, colonel Gheorghe Sarghie).

-- 1977 - este inaugurat podul rutier peste raul Ialomita; in uz si astazi.

-- 1979, 1 august - Slobozia este ridicata la rangul de municipiu.

-- 1981, 23 ianuarie - divizarea judetului Ialomita in Ialomita si Calarasi, prin Decretul Consiliului de Stat Nr.15. Slobozia devine resedinta judetului Ialomita.

-- 1982 - intra in functiune la Combinatul Chimic fabrica de argon.

-- 1984 - incepe racordarea la gaz metan a orasului.

-- 1992, 15 iulie - punerea pietrei de temelie a Catedralei Episcopale cu hramul "Inaltarea Domnului" de catre PF Teoctist Arapasu (lucrare terminata prin sfintirea acesteia, la 25 martie 2004).

-- 1994 - Scoala de muzica si arte plastice este ridicata la rangul de liceu (Liceul de Arte).

-- 1994, 6 februarie - ia fiinta Episcopia Sloboziei si Calarasilor si, impreuna cu aceasta, Seminarul Teologic Liceal Ortodox. *Personalitati marcante
-- Mircea Dinescu, n. 11 noiembrie 1950, poet, editor, disident in perioada comunista

-- Cornel Cernea, n. 22 aprilie 1976, portar la FC Steaua Bucuresti

-- Petru Filip, n. 23 ianuarie 1955, om politic, reprezinta Romania in Parlamentul European

-- Adrian Mihalcea, n. 24 mai 1976, fotbalist care actualmente joaca la AEL Limassol in Cipru

-- Adrian Bucur, n. 24 decembrie 1976, jurnalist, prezentator la Prima TV

-- Mihai Ungheanu (n. 17 martie 1939 - d. 12 martie 2009) jurnalist, critic literar, scriitor si om politic, senator

-- Florin Costinescu, n. 16 mai 1938, ziarist, redactor la diverse publicatii, in ultima perioada, publicist-comentator la revista "Contemporanul"

-- Marian Hoinaru, n. 5 iulie 1968, politician roman, membru al Parlamentului Romaniei

-- Gigel Valentin Calcan, n. 21 iulie 1965, deputat, senator

Obiective Turistice pe o rază de 50 Km

Cazare pe o rază de 50 Km

Unitate Turistică Exemplu

sloganul dumneavoastră aici

Clasificare:

Localizare: Poiana Mărului

Aprecieri: 

Pentru ca fiecare vizitator să-și formeze o impresie despre unitatea dunmneavoastră este bine să definiți o foarte scurtă prezentare ce va apărea în majoritatea paginilor principale respectiv în motoarele de căutare. Astfel indiferent pe ce pagină a mini site-ului dumneavoastră sosește clientul, va avea acces la o scură prezentare. Încercați să cuprindeți tot ce este mai important, mai captivant despre afacerea dumneavoastră în acest paragraf.

Informații

despre noi termeni si conditii politica de confidentialitate

Contact

invita prieteni contact administrator opinia ta raportează eroare

Copyright © 2010 - 2012 
Romania Tourist Info

Regiuni Turistice

transilvania moldova muntenia banat crișana bucovina oltenia dobrogea marea neagră delta dunării dunărea bucurești maramureș

Categorii
Obiective Turistice

orașe muzee case memoriale cetăți / castele mănăstiri / biserici turism rural drumeție munți peșteri lacuri râuri pescuit parcuri naționale rezervații naturale

Utile

Hartă Rutieră

Colaboratori

Nae

 

Referinte

Romania Tourist Info pe Facebook Romania Tourist Info pe Twitter RSS feed
PageRank Checking Icon

Parteneri

Societatea Carpatină Ardeleană Harta Rutiera a Romaniei toți partenerii