Turism Romania
blank

Obiective Turistice

Cazare Hartă Imagini Jurnal Turistic Comunitate

Sibiu

Mulțumim colaboratorilor: Romania Tourist Info, Deniza, Alyssa

(16 voturi)

Informații
Generale

Galerie
Foto
Hartă
Turistică
Cazare
în Apropiere
Păreri și Sfaturi
Pentru Turiști
Agrement

Istorie, Cultura, Traditie, Legende, Ruine, Cetati, Manastiri, Biserici, Orase, Muzee

Informații Geografice

Cea mai apropiata localitate
Sibiu

Județ
Nespecificat

Zona Turistică
Transilvania

Coordonate Geografice
45.7737054993253(Lat.), 24.156176757812545(Lon.)

Accesibilitate

Specifică o localitate de pornire și afișează harta rutieră spre Sibiu.

( hartă rutieră )

De aici, obiectivul turistic este accessibil
mașina de familie, fără mijloace de transport în comun

Descriere

Sibiu, arhaic Sibiiu, popular Sighii, (in germana Hermannstadt, in maghiara Szeben, Nagyszeben, in ) este resedinta si cel mai mare municipiu al judetului Sibiu, Romania. Este un important centru cultural si economic din sudul Transilvaniei. Are o populatie de aproximativ 155.000 locuitori<ref name="INSSE">.
Statiunea de iarna Paltinis se afla la 37 km distanta de centrul municipiului, iar lacul glaciar Balea se afla la aproximativ 100 km distanta de oras.
Municipiul Sibiu a reprezentat unul dintre cele mai importante si infloritoare orase din Transilvania, fiind unul dintre principalele centre ale colonistilor sasi stabiliti in zona. A cunoscut in ultimii ani o renastere economica si culturala semnificativa, fiind astazi unul dintre orasele cu cel mai mare nivel de investitii straine din Romania. Sibiu a fost in anul 2007 Capitala Culturala Europeana, impreuna cu Luxemburg. *Geografie Municipiul Sibiu este situat in partea de sud a Transilvaniei, in Depresiunea Sibiului, strabatuta de Raul Cibin.Municipiul Sibiu este unul din cele mai importante orase din Transilvania cu un remarcabil potential de dezvoltare economica, avantajat si de pozitionarea sa pe Coridorul IV Paneuropean si beneficiind de un modern Aeroport International.
Localitatea se situeaza la 45°47' latitudine nordica si 24°05' longitudine estica. Altitudinea fata de nivelul marii variaza intre 415 m in Orasul de Jos si 431 m in Orasul de Sus.
Orasul se afla in zona temperat-continentala, cu influente termice datorate zonei depresionare si a muntilor care il inconjoara la sud si sud-vest. Media anuala a precipitatiilor este de 662 mm cu valori minime in luna februarie (26,7 mm) si maxime ��n iunie (113 mm).
Temperatura medie anuala este de 8,9 grade Celsius.
Cu cei 155.000 de locuitori permanenti si 25000 de locuitori temporari, in special studenti, Sibiul este cel mai mare oras din judet. Comunitatea locala este alcatuita din grupuri etnice diverse. Marea majoritate a populatiei este reprezentata de romani (94%) care convietuiesc impreuna cu germanii, descendenti ai colonistilor saxoni care au emigrat in sec XII din zona Luxemburg, Lorena, Alsacia.
Lor li se alatura unguri, rromi si o foarte putin numeroasa comunitate evreiasca, cu totii contribuind prin influente culturale specifice la viata orasului.
Aceeasi diversitate caracterizeaza si viata religioasa. Alaturi de ortodocsi, la Sibiu isi practica liber credinta reformati, romano catolici, greco catolici si evanghelici-lutherani. Structura sociala a orasului este bazata pe o experienta de viata istorica si multiculturala, diversitatea locuitorilor sai, apartinand diferitelor grupuri etnice, generatii si stiluri de viata, dand orasului o aura speciala.Localitatea se afla in zona temperat-continentala, cu influente termice datorate muntilor din vecinatate, insa ferita de excese. Media anuala a precipitatiilor este de 662 mm, cu valori minime in luna februarie (26,7 mm) si maxime in iunie (113 mm). Temperatura medie anuala este de 8,9 grade Celsius.Clima, relieful si structura solului sibian creeaza conditii prielnice pentru o flora si o fauna bogata. Sibiul este amplasat intr-o zona cu climat continental moderat, cu efecte microclimatice secundare date de directia vantului la sol, influentata atat de factorii de relief, cat si de zona construita. Elementele principale ce caracterizeaza din punct de vedere climatic zona municipiului sunt urmatoarele:
• Temperatura medie multianuala: 8,8 º C
• Temperatura maxima absoluta: 37,4 º C
• Temperatura minima absoluta: -31º C
• Nebulozitatea – media anuala: 6,2
• Cantitatea medie anuala a precipitatiilor: 662 mm cu valori minime in februarie si maxime in iunie, iar numarul zilelor de inghet de circa 120 pe an
• Umiditatea relativa a aerului atmosferic – valoarea medie multianuala este de 75%.
Iernile sunt ferite de viscole grele, primaverile sunt frumoase, verile racoroase si toamnele tarzii.
Recordurile de temperatura inregistrate sunt de 37,6 ° (la Boita in 1949) si -34,4 ° (la Sibiu in 1888).Zona Transilvaniei, din care face parte si Sibiul, este supusa iarna unor invazii de aer rece si umed, venit din nordul si nord-vestul Europei, din vecinatatea insulelor Islanda si Groenlanda (aer polar - oceanic) care aduce zapada si ger.
Vanturile dominante, cu frecventa cea mai mare, sunt cele din nord-vest, vantul care bate dinspre Mures se numeste local „Muresan”. Vanturile locale sunt brizele de munte si Vantul Mare (Mancatorul de zapada) care se manifesta la inceputul primaverii, in special in depresiunile de la poalele muntilor. Fiind un vant fohnic, este cald, topeste zapezile, avand importanta pentru activitatile agricole.Piata Mica - vedere de pe Podul Minciunilor
Ca o consecinta a corelatiilor dintre componentele climatice si caracteristicile geomorfologice ale spatiului geografic sibian, in zonele depresionare de la contactul cu muntele se manifesta inversiuni de temperatura, in special in perioadele reci si calme ale anului. Se ajunge uneori ca temperatura din depresiuni sa fie egala cu cea de pe varfurile montane, iar portiunea mediana a versantului ramane mai calda. In urma masuratorilor efectuate de Statia Meteo Sibiu, in ultimii zece ani s-au inregistrat inversiuni de origine termica, dinamica si frontala; anual se produc in jur de 100 de inversiuni, frecventa cea mai mare revenind celor de natura termica (cca. 70,2 zile/an). In momentul producerii fenomenelor climatice mentionate, in zonele montane vremea este frumoasa, in schimb, in arealele depresionare aceasta este inchisa si nefavorabila deplasarilor.
Vara predomina vanturile oceanice umede din vestul Europei, care determina ploile bogate din acest anotimp. Mai rare sunt revarsarile de aer polar oceanic, care provoaca o racorire temporara a timpului, ploi reci, iar in munti chiar lapovita si ninsoare. Uneori mai bate vara si Austrul dinspre sud-vest. Un alt vant predominant bate dinspre nord-est, insa el este inlocuit cu o miscare a aerului, canalizata pe culoarul Visei dinspre depresiunea Sibiului.
Clima, relieful si structura solului sibian creeaza conditii prielnice pentru o flora si o fauna bogata. Prin pozitia sa, localitatea se afla in zona padurilor de stejar si gorun care urca de la portile orasului si pana pe dealurile si versantii muntilor din apropiere. *Istorie „Scaunul Sibiului” in Harta Iosefina a Transilvaniei, 1769-73
In vremea romana, zona Sibiului era cunoscuta sub denumirea de Cibiniensis / Cibinium, de aici derivand numele raului ce trece prin oras (Cibin) si denumirea romaneasca a orasului.
In zona actualului cartier Gusterita a existat o asezare romana numita Cedonia.
Sibiul a fost fondat pe locul unei mai vechi asezari, probabil slave, imediat dupa mijlocul secolului al XII-lea de colonisti sasi din teritoriul Rin-Mosela. Prima mentiune a cetatii este facuta in 1191 sub numele Cibinium intr-un document ecleziastic de la Vatican. Prima atestare documentara in forma Hermannstadt dateaza din anul 1223, dar exista si mentiuni ale numelui Villa Hermanni. In anul 1241 a fost atacat, cucerit si partial distrus de hoardele mongole.
In secolul al XIV-lea, Sibiul a devenit un mare centru de comert si timp de secole a fost cea mai importanta cetate germana din Transilvania. Mestesugarii din oras erau organizati in bresle, in 1376 fiind cunoscute un numar de 19 bresle.
In anul 1366 Sibiul a fost declarat "oras".
Aici a fost publicat, in anul 1544, Catehismul Luteran, prima carte tiparita in limba romana.
Din 1692, odata cu cresterea influentei austriece, Sibiul devine capitala Transilvaniei. Aceasta este o perioada infloritoare a orasului, cea mai importanta constructie din aceasta perioada fiind Palatul Brukenthal.
In anul 1788 apare la Sibiu primul ziar (in limba germana) din Transilvania, numit Theatral Wochenblatt.[http://www.schaessburg-net.de/sn24/presse.htm Die Schäßburger sächsische Presse von 1869 bis 1900<!-- Titlu generat de un robot -->]
In 1872 se construieste prima linie de cale ferata, iar in 1897 Sibiul este electrificat. Tot in aceasta perioada Sibiul este sediul asociatiei ASTRA si un oras important al comunitatii romanesti.
Ca urmare a celui de-al Doilea Razboi Mondial si a perioadei comuniste populatia saseasca s-a diminuat considerabil prin deportari in Siberia si mai tarziu prin emigrarea masiva in Germania.
-- 1292 - A fost deschis primul spital de pe teritoriul actual al Romaniei.

-- 1283 - A fost mentionat pentru prima data numele preotului din Mosna (Petrus).

-- 1300 - Intr-un document se aminteste existenta Bisericii Sf. Elisabeta.

-- 1350 - La Sibiu se infiinteaza prima monetarie din Transilvania.

-- 1380 - A fost documentata prima scoala de pe teritoriul actual al Romaniei.

-- 1494 - Prima farmacie de pe teritoriul actual al Romaniei.

-- 1494 - Primul orologiu instalat in turn in tara noastra.Fragmente din acest orologiu sunt pastrate la Muzeul Brukenthal. (Balan, St., Mihailescu, N. St. - Istoria stiintei si tehnicii in Romania, Editura Academiei RSR, Bucuresti, 1985).

-- 1534 - Prima fabrica de hartie de pe teritoriul actual al Romaniei.

-- 1544 - A fost tiparita la Sibiu prima carte in limba romana.

-- 1551 - Primul experiment cu rachete din lume, realizat de Conrad Haas.

-- 1671 - A fost descoperit gaz metan langa Sibiu.

-- 1782 - Franz Joseph Muller a descoperit elementul chimic teluriu.

-- 1788 - Primul teatru de pe teritoriul actual al Romaniei.

-- 1795 - Primul paratrasnet din Sud-Estul Europei este instalat in Cisnadie.

-- 1797 - Samuel von Hahnemann deschide primul laborator homeopatic din lume.

-- 1817 - Primul muzeu din Romania, Muzeul National Brukenthal este deschis la Sibiu.

-- 1861 - Se infiinteaza societatea ASTRA.

-- 1896 - Prima linie electrica din Sud-Estul Europei.

-- 1904 - Al doilea oras din Europa si al treilea din lume in care este utilizat omnibuzul - un precursor al troleibuzului.

-- 1928 - Prima gradina zoologica din Romania.

-- 1989 - Al doilea oras participant la Revolutia din 1989.

-- 2007 - Capitala Culturala Europeana 2007

-- 1 decembrie 2010 - S-a dat in folosinta autostrada de centura in lungime de 17,2 kilometri.Stema Sibiului
In scut, pe fond rosu, un trichet de aur, rasturnat, avand colturile terminate in forma de inima de acelasi metal si strapuns de doua spade incrucisate cu varful in jos, cu manerul si garda de aur si cu lamele de argint. Cele doua sabii sustin o coroana de aur si simbolizeaza lupta pentru aparare a orasului. Scutul este timbrat de o coroana murala cu sapte turnuri, simbolizand statutul de municipiu al Sibiului. Trichetul este vechiul simbol al orasului. A fost utilizat si pentru a desemna Transilvania, intr-un sigiliu din 1550. *Economie Sibiul este unul din cele mai prospere orase din Romania si primeste una din cele mai mari rate de investitii straine.
Industriile clasice ale orasului sunt industria constructoare de masini (Bilstein Compa), industria confectiilor (Mondex, Mondostar), industria produselor alimentare (Scandia) si industria de rechizite scolare (Flaro). Recent au fost deschise cateva fabrici noi de componente electrice si electronice (Continental, Kuhnke Relee, Haartmann), de rulmenti(SNR Rulmenti), de air bag-uri (Takata Petri) si de curele de transmisie (investitie a companiei germane Siemens).
In Sibiu isi au sediul central Banca Comerciala Carpatica si societatea de asigurari Carpatica Asig.
Tot in Sibiu isi are sediul Bursa Monetar Financiara si de Marfuri, institutie emblematica pentru mediul economic si de afaceri romanesc. Toate companiile bancare si de asigurari majore prezente in Romania au o filiala sau o sucursala in oras.
-- Industrie - 49%

-- Comert - 15%

-- Constructii - 7,5%

-- Sanatate - 7,5%

-- Educatie - 7%

-- Transport - 6,5% *Transport Sibiu are un aeroport international de unde se efectueaza curse zilnice catre Germania, Austria, Spania, Marea Britanie si Italia, o parte cu escala la Timisoara. Aeroportul a incheiat un amplu proces de modernizare care permite primirea aeronavelor mari.
Curse directe exista catre:

-- Munchen (Tarom), (Lufthansa)

-- Viena (Austrian)

-- Bucuresti, Targu Mures (Tarom)

-- Timisoara (Carpatair)

-- Bucuresti, Koln, Madrid, Stuttgart, Londra (Blue Air)
Municipiul Sibiu este unul dintre cele mai importante noduri de cale ferata din Transilvania. Exista patru gari in raza sa: Gara Mare, Gara Mica, Sibiu Triaj, Turnisor, precum si un important depou pentru locomotive diesel.
Caile feroviare care trec prin municipiu sunt:

-- Tronsonul Sibiu - Brasov - Bucuresti

-- Tronsonul Sibiu - Medias - Sighisoara

-- Tronsonul Sibiu - Ramnicu-Valcea - Piatra Olt - Craiova

-- Tronsonul Sibiu - Vintu de Jos - Deva - Arad

-- Tronsonul Sibiu - Agnita (linie inchisa din 2001)
Majoritatea trenurilor personale si accelerate sunt exploatate cu automotoare ,,Siemens Desiro" (Sageata Albastra), fiind asigurate legaturi cu Bucuresti, Ramnicu Valcea, Medias, Sighisoara, Brasov, Alba Iulia, Targu Mures, Timisoara, iar in sezonul estival si cu Constanta. Deasemenea, operatorul privat Regiotrans asigura legaturi zilnice cu Alba Iulia, Blaj, Medias, Podu Olt, Sighisoara si Odorheiu Secuiesc.
Tramvai istoric circuland pe ruta Sibiu-Rasinari
Sibiul este strabatut de Coridorul 4 European, drumul european E68/E81 (drumul national DN1). Prin municipiu trec urmatoarele cai rutiere:

-- Sosele internationale:
# E68 (Ungaria) – Nadlac – Arad – Deva – Sebes – Miercurea Sibiului – Sibiu – Brasov
# E81 (Ucraina) – Halmeu – Livada – Satu Mare – Zalau – Cluj-Napoca – Turda – Sebes – Miercurea Sibiului – Sibiu – Pitesti – Bucuresti – Constanta

-- Drumuri nationale:
# DN 1 Bucuresti – Ploiesti – Brasov – Fagaras – Sibiu – Alba Iulia – Turda – Cluj-Napoca – Oradea – Bors –> Ungaria
# DN 7 Bucuresti – Gaesti – Pitesti – Ramnicu Valcea – Sibiu – Deva – Arad – Nadlac –> Ungaria
# DN 14 Sighisoara – Dumbraveni – Medias – Copsa Mica – Sibiu
Centura rutiera a orasului la standard de autostrada a fost inaugurata in data de 1 Decembrie 2010, iar prelungirea Autostrazii A1, care va trece prin Sibiu, este in faza de incepere a lucrarilor. Aceasta va prelua mare parte din traficul auto desfasurat in estul Uniunii Europene. In preajma municipiului, autostrada va urmari traseul Talmaciu - Selimbar - Sibiu Nord (centura ocolitoare) - Sura Mica - Apoldu de Jos.
Municipiul Sibiu are doua autogari cu autocare si microbuze care fac legatura cu aproape toata tara si cu spatiul Uniunii Europene.
Programul acestora este extrem de bine organizat, existand chiar mai multe curse zilnice pentru unele destinatii. Principala companie care opereaza din Sibiu este Atlassib, care detine si una din autogarile orasului (Autogara Turnisor).Sibiul are peste 650 de strazi nominalizate, insumand mai mult de 150 km in lungime. Constructia unor noi cartiere de case si blocuri creste marimea suprafetei orasului in fiecare an. Reteaua stradala este puternic dezvoltata, fiind asigurate iluminatul public, semaforizarea intersectiilor importante sau realizarea de sensuri giratorii, canalizarea si salubrizarea lor. In acest domeniu s-au realizat numeroase investitii, in special asfaltari si construirea de sensuri giratorii. In municipiul Sibiu exista o retea vasta de transport, calatorii putand opta pentru autobuz sau taxi. Troleibuzele au fost scoase din transportul public local incepand cu 15 noiembrie 2009, iar reteaua de alimentare a acestora este in curs de dezafectare incepand cu aprilie 2010.
Exista 20 de linii de autobuz in Sibiu. Tursib [http://www.tursib.ro] este compania de transport local ce administreaza traseele mijloacelor de transport in comun pe raza municipiului. De asemenea exista o linie de tramvai pana la Rasinari.
In Sibiu exista si companii de taximetrie:

-- Taxi Comis - (0269)964

-- Taxi Negoiu - (0269)966

-- Taxi Pronto - 0269.222222

-- Taxi 942 - (0269)942

-- Taxi 953 - (0269)953

-- Taxi 948 - (0269)948

-- Taxi 924 - (0269)924Centura de ocolire a Sibiului are 22 de kilometri, dintre care 17 construiti in regim de autostrada<ref name="a2010-12-01">[http://www.adevarul.ro/locale/sibiu/Emil_Boc_a_inaugurat_centura_Sibiului_-FOTO_0_382162268.html Emil Boc a inaugurat centura Sibiului (FOTO)], 1 dec 2010, adevarul.ro, accesat la 1 decembrie 2010.
Centura a fost inaugurata la data de 1 decembrie 2010, fiind inaugurata insa doar deschiderea traficului<ref name="e2010-12-01">[http://www.evz.ro/detalii/stiri/boc-a-inaugurat-de-ziua-nationala-un-tronson-din-centura-capitalei-dupa-amiaza-taie-panglica.html Boc a inaugurat, de Ziua Nationala, un tronson din centura Capitalei si a taiat panglica centurii de la Sibiu], 01 Decembrie 2010, evz.ro, accesat la 1 decembrie 2010.
Lucrarile au ca termen de finalizare data de 15 iunie 2011(mai sunt de montat parapeti, panouri fonoabsorbante, de finalizat iluminatul, taluzurile si rigolele de scurgere)<ref name="e2010-12-01" />.
Centura ocolitoare a Sibiului este un proiect a carui executie a fost licitata in 2002<ref name="e2010-12-01" />.
Semnarea contractului de executie cu compania italiana Todini a avut loc pe 12 septembrie 2003, iar lucrarile au inceput in primavara lui 2004<ref name="e2010-12-01" />.
Costurile prevazute in contract erau de 52,5 de milioane de euro, din care 75% asigurate prin fondurile nerambursabile ISPA<ref name="e2010-12-01" />.
In septembrie 2006, lucrarile au fost oprite ��n urma neintelegerilor dintre constructorii italieni si CNADNR<ref name="e2010-12-01" />.
In 2008, centura a fost scurtata si impartita in doua sectiuni<ref name="e2010-12-01" />.
Pe prima sectiune, in lungime de 14,8 km cu profil de autostrada, lucrarile au fost atribuite consortiului Max Boegl – Geiger, pentru peste 48,8 milioane de euro, fara TVA<ref name="e2010-12-01" />.
La sectiunea a doua lucrarile au fost realizate de compania brasoveana Vectra Service, incepand din in primavara anului 2010, costurile fiind de 9,6 milioane de euro fara TVA, pentru constructia celor 2,4 km de autostrada si reabilitarea celor 3,6 km de drum judetean inclusi in centura<ref name="e2010-12-01" />.
Lucrarile au o garantie de doi ani<ref name="e2010-12-01" />. *Turism Imprejurimile Sibiului
In anul 2007, Sibiu a fost Capitala Europeana a Culturii, impreuna cu Luxembourg. Fiind cel mai important eveniment cultural in istoria orasului a fost vizitat de un numar mare de turisti romani si straini.
Sibiul si imprejurimile sale sunt una din cele mai vizitate zone din Romania. Centrul istoric este unul dintre cele mai bine pastrate locatii istorice din tara. Multe din zidurile si sistemele de fortificatii sunt mentinute intr-o stare foarte buna. Centrul istoric este in proces de a deveni Patrimoniu UNESCO. In Sibiu se gasesc muzee care cuprind colectii de arta, pictura, arte decorative, antropologie, istorie, arheologie, istoria tehnologiei si stiinte naturale.
Orasul se afla aproape de Muntii Fagarasului – o destinatie importanta pentru drumetii – si de statiunea Paltinis – o destinatie pentru sporturile de iarna. In zona sunt multe biserici fortificate construite de colonistii sasi.Hoteluri in Sibiu
Sunt peste 35 de hoteluri si pensiuni in Sibiu. Cele mai selecte sunt Ramada si Imparatul Romanilor, aflate in centrul orasului. Lantul Continental detine 2 hoteluri in municipiu, unul dintre ele avand brand-ul Continental Forum.

-- Hotel Hilton
--
--
--

-- Hotel Ramada Sibiu
--
--

-- Hotel Libra
--
--

-- Hotel Continental Forum
--
--

-- Hotel Casa Moraru
--
--

-- Hotel Ibis Sibiu
--
--

-- Hotel Imparatul Romanilor
--
--

-- Hotel Parc
--
--

-- Hotel Silva
--
--

-- Hotel Am Ring
--
--

-- Hotel Ana
--
--

-- Hotel Roberts
--
--

-- Hotel Golden Tulip Ana Tower
--
--

-- Casa Ivan
--
--

-- Hotel Class
--
--

-- Hotel Center (in constructie)Zona centrala a Sibiului
==
Sibiul are un numar mare de muzee, organizate in jurul a doua complexe - Muzeul National Brukenthal si Complexul National Muzeal ASTRA:

-- Muzeul Brukenthal [http://www.brukenthalmuseum.ro/ro/]

-- Muzeul de Istorie

-- Muzeul de Istorie a Farmaciei

-- Muzeul de Istorie Naturala

-- Muzeul de Arme si Trofee de Vanatoare

-- Muzeul ASTRA [http://astra.museum.com/index.htm]

-- Muzeul de Etnografie si Arta Populara Saseasca Emil Sigerus

-- Muzeul de Etnografie Universala "Franz Binder"

-- Muzeul Civilizatiei Transilvane "ASTRA"

-- Muzeul Tehnicii Populare (Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale "ASTRA")
De asemenea, pe langa depoul de locomotive din Sibiu se gaseste Muzeul de locomotive cu aburi.
==
Catedrala Ortodoxa din Sibiu (vedere laterala).
Biserica Evanghelica Parohiala (Luterana)
Vedere din turnul Bisericii Evanghelice
In centrul orasului se gasesc o serie de lacasuri istorice de cult:

-- Biserica Evanghelica Parohiala (luterana) sec. XIV

-- Catedrala Ortodoxa 1906

-- Biserica si Complexul Ursulinelor (romano-catolica, in utilizarea partiala a greco-catolicilor) sec. XV

-- Biserica Romano-Catolica din Piata Mare 1726-1733

-- Biserica Franciscanilor de pe Strada Selarilor (romano-catolica)

-- Biserica Reformata (calvina) 1786

-- Biserica evanghelica "Johanniskirche" 1883

-- Biserica din Groapa (ortodoxa) 1788-1789

-- Biserica dintre Brazi (folosita de o parohie ortodoxa, revendicata de greco-catolici) 1788, prima biserica greco-catolica din Sibiu

-- Capela Sfintei Cruci din Piata Garii (romano-catolica)

-- Sinagoga cultului mozaic 1888
In cele doua sate de la portile vechiului oras, azi cartierele Turnisor si Gusterita, se afla doua biserici fortificate:

-- Biserica evanghelica din Turnisor (luterana) sec. XIII

-- Biserica evanghelica din Gusterita (luterana) sec. XIII
==

-- Pasajul Scarilor

-- Piata Mare

-- Piata Mica

-- Turnul Sfatului

-- Turnul Scarilor

-- Str. Cetatii-centura de fortificatii

-- Podul Minciunilor

-- Palatul Asociatiunii ASTRA
-- Statiunea montana Balea-Lac, cunoscuta destinatie turistica la nivel national

-- Statiunea pentru sporturi de iarna Paltinis, aflata intr-o situatie dificila datorita lipsei unor investii majore.

-- Lacurile sarate de la Ocna Sibiului

-- Zona etnografica a Marginimii Sibiului cu multe pensiuni agro-turistice *Cultura Sibiu Capitala Culturala 2007
Filarmonica de Stat din Sibiu<br />Sala Thalia
In Sibiu isi au sediul Teatrul National Radu Stanca, Filarmonica de Stat Sibiu, Teatrul pentru copii si tineret Gong' si Teatrul de Balet Sibiu.
In fiecare primavara la Sibiu are loc Festivalul International de Teatru [http://www.sibfest.ro], cel mai mare festival de teatru din Sud-Estul Europei. Anual au loc si Festivalul de Arta Medievala, Festivalul de Arta Neconventionala "La Strada", Festivalul International de Muzica Electronica si Arta Contemporana Transylvania Calling si Festivalul International de Jazz Sibiu.
Sibiul are opt centre culturale (Centru Cultural Municipal, Centrul Cultural Judetean, Centrul Cultural Studentesc, Centrul Cultural Friederich Teutsch, Centrul Cultural al Academiei trupelor de Uscat, Centrul Cultural German, Casa Ille et Villaine, Centrul european de poezie si dialog est-vest), Asociatia Scriitorilor, Asociatia Artistilor.
Statutul de Capitala Culturala Europeana - [http://www.sibiu2007.ro Site-ul oficial], oferit orasului mai degrab�� ca sansa decat ca rasplata, a reusit sa starneasca usoare controverse la nivel national, din partea unor aripi ale presei care au interpretat statutul ca pe o prezumptiva rasplata [http://sibiupeople.ro/en/reports/264]. *Viata religioasa Statuia lui Ioan Nepomuk, odinioara in Piata Mare, depozitata din anii 1950 in curtea interioara a Bisericii Catolice
Viata religioasa cunoaste o mare diversitate in municipiul Sibiu. Aici isi au sediul urmatoarele institutii ecleziastice:

-- Mitropolia Ortodoxa a Ardealului si Arhiepiscopia Sibiului.

-- Episcopia Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustana din Romania (Biserica Luterana).In Sibiu se gasesc o serie de lacasuri de cult reprezentative, majoritatea fiind si obiective turistice:

-- Catedrala Evanghelica din Sibiu

-- Catedrala Ortodoxa din Sibiu

-- Biserica Romano-Catolica (Piata Mare)

-- Biserica Reformata (calvina)

-- Biserica din Groapa

-- Biserica dintre Brazi (construita in stil baroc de greco-catolici, folosita din anul 1948 de o parohie ortodoxa)

-- Sinagoga din Sibiu *Mass-media Parte esentiala a democratiei, presa este reprezentata in toate componentele sale.
Cel mai important cotidian local si unul din cele mai venerabile la nivel national este Tribuna Sibiului, cotidian infiintat si condus de Ioan Slavici. Telegraful Roman este ziarul cu cea mai indelungata aparitie (1853) din aceasta parte a Europei. Alaturi de acesta, presa scrisa mai este reprezentata printr-un mozaic de cotidiene si saptamanale. Printre ele se pot mentiona Sibiu Standard[http://sibiustandard.ro SibiuStandard.ro], Rondul de Sibiu[http://www.ronduldesibiu.ro Rondul de Sibiu - Ziar online de stiri si informatii<!-- Titlu generat de un robot -->], Monitorul de Sibiu, Ora de Sibiu[http://www.oradesibiu.ro Ora de Sibiu], Ziarul de Sibiu, dar si Hermannstädter Zeitung si Allgemeine Deutsche Zeitung in limba germana sau saptamanalul Szebeni Ujsag in limba maghiara. Publicatii de cultura sunt Euphorion si Revista Transilvania a carei prim numar a fost tiparit la 1868. Viata economica a judetului este reflectata in prima revista bilingva (romana-engleza) dedicata oamenilor de afaceri, Sibiu Business. Primaria Sibiu isi face cunoscute stirile, dar si hotararile Consiliului local prin ziarul cu acelasi nume... Primaria Sibiu. Pentru mica publicitate se pot consulta bisaptamanalul De toate pentru toti si Oferta de la A la Z.Posturile TV cu sediul central in Sibiu sunt TV 9 si TV Eveniment. Alaturi de acestea mai sunt reprezentate posturi centrale Pro TV, Antena 1, Alpha TV, Realitatea TV. Acestea difuzeaza atat programe de stiri si divertisment local, cat si preluari ale posturilor centrale.Diversitatea si numarul posturilor locale de radio reflecta atat multiculturalitatea locala cat si faptul ca Sibiul traieste prin tinerii sai. Unele posturi de radio au sediu central in Sibiu cum ar fi Radio Eveniment 103,2 FM, iar altele sunt reprezentante locale ale posturilor centrale.
In benzile de frecventa receptionate in Sibiu se regasesc:

-- National FM 87,8

-- Radio Vocea Evangheliei 89,4

-- Rock FM 89,9

-- Radio 21 105,4

-- Kiss FM 91,8

-- Magic FM 93,8

-- Pro FM 94,9

-- InfoPro 92,4

-- Europa FM 106,2

-- Romantic FM 96,6

-- Eveniment FM 103,2

-- Romania Actualitati FM 101,8

-- One FM 89,9

-- Guerrilla FM 89,0

-- Radio Antena Sibiului 95,4 FM

-- Realitatea FM 90,4 FM *Sanatate Municipiul Sibiu este cel mai important centru medical al judetului si un important centru regional,
aici gasindu-se:

-- Spitalul Clinic Judetean de Urgenta;

-- Spitalul Clinic de Pediatrie;

-- Spitalul Militar de Urgenta;

-- Spitalul CFR;

-- alte spitale si clinici importante de stat sau private *Sport Sibiul s-a remarcat mai ales prin calitatea echipei de baschet municipale, CSU Atlassib Sibiu, una dintre echipele de top ale Campionatului de baschet al Romaniei.
Fotbalul a avut de suferit in ultimii ani din cauza lipsei fondurilor si a interesului.
Echipele locale de fotbal sunt:

-- Atletic Sibiu (Divizia C)

-- FC Sibiu

-- Vointa Sibiu (Liga a II-a)

-- Vointa Sibiu - liga 2. Partidele de acasa se desfasoara din 21 august 2009 pe Stadionul Municipal, unde juca pe vremuri (1986-1996) Inter Sibiu in divizia A, tot aici evoluand momentan si prim-divizionara Gaz Metan Medias.
Orientarea sportiva are vechi traditii in Sibiu. Sibianul care a promovat in Romania acest sport, Heintz Dezideriu, a adus orasului faima de a detine, chiar si in prezent, recordul mondial de participare la un concurs de orientare: 38000 de participanti, in anul 1980. *Personalitati
-- Nicolaus Olahus (1493-1568), ganditor umanist, arhiepiscop romano-catolic de Esztergom, primat si regent al Ungariei

-- Samuel von Brukenthal (1721-1803), guvernator al Transilvaniei

-- David Urs de Margina (1814-1897), nobil roman, purtator al Ordinului Maria Terezia, presedinte al "Fondului scolastic" al Regimentului I de Granita de la Orlat in perioada 1871 - 1897.

-- George Baritiu (1812-1893), nascut la Brasov, istoric si publicist, intemeietorul presei romanesti in Transilvania

-- Julius von Horst (1829-1904), general, ministru al apararii in Imperiul Austro-Ungar intre 1871-1880 (in guvernele Auersperg, Stremayr si Taaffe)

-- Gustav Kapp (1831-1884), politician, deputat in Dieta Transilvaniei intre 1865-1867, in Parlamentul Ungariei intre 1867-1877, primar al Sibiului intre 1877-1884

-- Hugo Glanz von Eicha (1848-1915), ministru al comertului in Imperiul Austro-Ungar intre 1893-1897 (in cabinetul Kasimir Badeni)

-- Octavian Goga (1881-1938), poet si om politic

-- Emil Sigerus (1854-1947),fotograf?

-- Octavian Smigelschi, (n. 21 martie 1866 - d. 10 noiembrie 1912, Budapesta), pictor si grafician rom��n.

-- Hermann Oberth (1894-1989), pionier al tehnologiei zborului cosmic

-- Norbert von Hannenheim (1898-1945), compozitor

-- Emil Cioran (1911-1995), scriitor si filozof

-- Ioan Popa (1920-2005), doctor in economie, fost director economic la firma Siemens A.G. din orasul Erlangen din Germania.

-- Antonie Plamadeala (1926-2005), mitropolit, membru de onoare al Academiei Romane

-- Oskar Pastior (1928-2006), scriitor

-- Nicolae Manolescu, scriitor, presedintele Uniunii Scriitorilor din Romania

-- Dieter Acker (n. 1940), compozitor

-- Mircea Pacurariu, profesor univ. dr., membru corespondent al Academiei Romane

-- Mulea Alexandru (n. 1990), scriitor , interpret de muzica usoara

-- Paul Niedermaier, profesor univ. dr., membru corespondent al Academiei Romane

-- Alexandru Lupas, profesor univ. dr., matematician

-- Lucian Vintan, profesor univ. dr., membru al Academiei de Stiinte Tehnice din Romania

-- Radu Vasile (n. 1942), fost prim-ministru al Romaniei intre 1998 si 1999.

-- Andrei Codrescu (n. 1946), scriitor

-- Dan Danila (n. 1954), scriitor si artist plastic.

-- Emil Hurezeanu (n. 1955), scriitor si jurnalist.

-- Mircea Ivanescu, poet

-- Zeno Popovici, profesor univ. dr., membru al Academiei de Stiinte Medicale din Romania

-- Dinu Giurgiu, compozitor

-- Toma Dordea, profesor univ. dr., membru al Academiei Romane.

-- Sabina Cojocar, gimnasta.

-- Klaus Johannis (n. 1959), profesor de fizica, actualul primar.

-- Laura Codruta Kovesi, procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

-- Ricky Dandel (n. 1952), solist vocal, compozitor, textier.

-- Iosif Dan (1950-2007), fost politician.

-- Andrei Colompar (1939-2006) pianist, compozitor.

-- Vasile Dobrian 1912 - 1999, pictor, desenator, grafician si poet roman de avangarda.

-- Anca-Doina SIRGHIE (n.1944) conferentiar universitar, scriitor, publicist.

-- Nicolae Lupu (1921 - 2001), a fost un istoric si arheolog roman, director al Muzeului Brukenthal.

-- Cornel Irimie (1919-1983) creatorul Muzeului Tehnicii Populare din Padurea Dumbrava.

Obiective Turistice pe o rază de 50 Km

Cazare pe o rază de 50 Km

Unitate Turistică Exemplu

sloganul dumneavoastră aici

Clasificare:

Localizare: Poiana Mărului

Aprecieri: 

Pentru ca fiecare vizitator să-și formeze o impresie despre unitatea dunmneavoastră este bine să definiți o foarte scurtă prezentare ce va apărea în majoritatea paginilor principale respectiv în motoarele de căutare. Astfel indiferent pe ce pagină a mini site-ului dumneavoastră sosește clientul, va avea acces la o scură prezentare. Încercați să cuprindeți tot ce este mai important, mai captivant despre afacerea dumneavoastră în acest paragraf.

Informații

about us termeni si conditii politica de confidentialitate

Contact

invita prieteni contact administrator opinia ta raportează eroare

Copyright © 2010 - 2016 
Romania Tourist Info

Regiuni Turistice

transilvania moldova muntenia banat crișana bucovina oltenia dobrogea marea neagră delta dunării dunărea bucurești maramureș

Categorii
Obiective Turistice

orașe muzee case memoriale cetăți / castele mănăstiri / biserici turism rural drumeție munți peșteri lacuri râuri pescuit parcuri naționale rezervații naturale

Utile

Hartă Rutieră

Colaboratori

Romania Tourist InfoDenizaAlyssa

 

Referinte

Romania Tourist Info pe Facebook Romania Tourist Info pe Twitter RSS feed
PageRank Checking Icon

Parteneri

Societatea Carpatină Ardeleană Harta Rutiera a Romaniei toți partenerii