Turism Romania
blank

Obiective Turistice

Cazare Hartă Imagini Jurnal Turistic Comunitate

Rezervatia Naturala Padis

Mulțumim colaboratorilor: Lacaj, Laav, Alyssa, roxana snaider

(5 voturi)

Informații
Generale

Galerie
Foto
Hartă
Turistică
Cazare
în Apropiere
Păreri și Sfaturi
Pentru Turiști
Agrement

Drumetie, Natura, Catarat, Pesteri, Sport Agrement, Rural

Informații Geografice

Cea mai apropiata localitate
Comuna Pietroasa

Județ
Nespecificat

Zona Turistică
Transilvania

Coordonate Geografice
46.59573(Lat.), 22.73434(Lon.)

Accesibilitate

Specifică o localitate de pornire și afișează harta rutieră spre Comuna Pietroasa.

( hartă rutieră )

De aici, obiectivul turistic este accessibil
mașina de familie, fără mijloace de transport în comun

Descriere

Rezervatia naturala Padis
Regiunea Padis se afla in Muntii Apuseni, mai precis in partea de nord a muntilor Bihor. Regiunea turistica Padis se constituie din bazinul inchis Cetatile Ponorului cu o suprafata de 36 km patrati (incluzand Cheile Galbenei si Poiana Florilor) la sud vest si Cheile Somesului Cald - Poiana Varasoaia - Poiana Cuciulata la Nord. Tot in regiunea Padis mai poate fi inclusa si Valea Boga, situata la poalele Varfului Boghii.
Accesul cu masina se poate face din localitatea Sudrigiu (halta CFR) aflata la 76 km de Oradea si in continuare prin Pietroasa si Boga. Drumul e asfaltat doar pe portiunea Sudrigiu - Pietroasa (12km), de unde se continua inca 23km pana la Padis, pe un drum neasfaltat si plin de gropi. Drumul forestier Boga - Padis poate fi parcurs pe jos, urmand marcajul cruce albastra, care scurteaza serpentinele, ajungand in saua Balileasa, langa cantonul silvic Scarita. Aici drumul se bifuca: cel din stanga duce la Padis, iar cel din dreapta, spre poiana Glavoi. Noi urmam putin drumul din dreapta, pana la prima cotitura, de unde parasim drumul si urmam o poteca, ce urca accentuat, strabate o padure de conifere, trece pe langa cantonul Padis si iese in poiana Padis.
Dinspre Huedin urmam drumul asfaltat pana in Scrind Frasinet (15km), de unde se continua prin Rachitele - Pasul Prislop - Ic Ponor - Padis (foarte prost pe portiunea Ic Ponor - Padis-10km).
De asemenea, se mai poate ajunge in Padis pe drumul forestier Rachitele - Ic Ponor - Padis - Boga - Pietroasa, cu o lungime totala de 53 km, din care:
- Rachitele - Ic Ponor 21 km
- Ic Ponor - Padis 10 km
- Padis - Pietroasa 22 km.
Ramificatiile acestui drum forestier permit accesul spre:
- Cheile Somesului Cald 9 km;
- Poiana Varasoaia si Cetatea Radesei 4 km;
- Cantonul Silvic Padis 1 km;
- Cantonul Silvic Ponor si Cabana Cetatile Ponorului, Valea Cetatilor, Valea Seaca si Izbucul Ursului 5 km;
- Poiana Florilor 10 km;
- Valea Boga 3 km.
Drumul forestier este accesibil dinspre Oradea (Oradea-Padis 100 km) prin Beius, Sudrigiu (Sudrigiu - Pietroasa 12 km, asfalt). In toamna anului 2002 portiunea de drum Pietroasa – Padis a fost partial reparata.
Cu trenul si autobuzul se poate ajunge spre Padis astfel: pe linia Oradea – Vascau se poate ajunge cu trenul pana in comuna Sudrigiu, de unde exista autobuz pana in Pietroasa, ramanand 17 de kilometri pana in Padis. Alta varianta: din Oradea, de la iesirea din oras spre Deva, exista o cursa privata de autobuze pana in Pietroasa.
Accesul pe potecile marcate:
- Cabana Vladeasa -Padis 32 km, 6 ore;
- Stana de Vale - Padis 20 km, 6 ore;
- Doda Pilii - Padis 16 km;
- Pietroasa - Padis 17 km;
- Saua Vartop - Padis 24 km;
- Arieseni - Padis 16 km;
- Garda - Padis 23 km;
- Pestera Scarisoara - Padis 20 km.
In zona Padis, exista zeci de trasee turistice, unele marcate, altele nemarcate. Pentru cele marcate, trebuie retinut faptul ca ele au ca punct de plecare vechea cabana Padis. Pentru alte puncte de intrare in traseu, trebuie facute ajustarile necesare, tinand seama de distantele si timpul necesar pentru parcurgerea lor dintre principalele locuri considerate puncte de plecare:
o Cabana Padis - zona La Grajduri (45 min.)
o Zona La Grajduri - Cabana Padis (1 ora)
o Cabana Padis - Poiana Varasoaia (45 min.)
o Cabana Padis - Cantonul Padis (30 min.)
o Cabana Padis - Satul Boga (2 ore)
o Cabana Padis - Poiana Florilor (2 1/2 ore)
Pentru majoritatea traseelor, Cabana Cetatile Ponorului are o pozitionare mai avantajoasa, fiind situata la 10-15 minute de zona La Grajduri. Deci, pentru o buna parte dintre trasee (Circuitul Cetatilor Ponorului, Circuitul Galbenei, Lumea Pierduta, Groapa de la Barsa, Valea Boga, Cabana Padis – Caput – Arieseni) se poate scadea 1 1/2 - 2 ore din durata de parcurgere.
Recunoscuta pentru complexitatea si diversitatea peisajului, pentru iubitorii de drumetie montana (trekking - mersul pe poteci batute si hiking - in afara potecilor, dar si folosind mainile), exista nenumarate obiective turistice de o inegalabila frumusete si o mare importanta. Intr-o prezentare neexhaustiva, acestea ar fi:
CETATILE PONORULUI
Considerate cel mai grandios fenomen carstic al Romaniei, Cetatile Ponorului reprezinta obiectivul de maxim interes din zona Padisului. Ele se gasesc in partea de sud a bazinului, la capatul Vaii Cetatilor, care-si formeaza cursul din izvoarele ce apar in Poiana Balaleasa. Traseul turistic in circuit care conduce de la cabana Padis la Cetatile Ponorului si inapoi este marcat cu punct albastru si insumeaza 12km, dintre care 5,5km reprezinta distanta la dus. El ajunge mai intai in Paraul Bradetanului, trece la mica departare de Izbucul Ponor (pentru vizitarea caruia exista o derivatie cu marcaj dublu), traverseaza Poiana Ponor si razbate apoi in versantul stang al Vaii Cetatilor, in zona centrala a complexului pe care-l formeaza Cetatile Ponorului. Acest marcaj intersecteaza drumul forestier spre Valea Seaca, ce se desprinde in Saua Balaleasa din drumul Bulz – Padis si care constituie o a doua varianta de apropiere, accesibila si cu masina.
Numele de "Cetati ale Ponorului" vine in primul rand la ceea ce s-ar putea considera ca fiind sectorul de suprafata al acestui grandios fenomen carstic. Este vorba de un ansamblu de trei mari circuri calcaroase, dintre care cel central reprezinta inchiderea in fund de sac a Vaii Cetatilor. Albia acesteia, transformata intr-un haos de blocuri enorme de piatra, ia sfarsit la picioarele unui perete de peste 100m inaltime, in care se decupeaza poate cea mai extraordinara intrare din carstul romanesc: portalul Cetatilor Ponorului. Imediat dupa portal, in dreapta, o panta abrupta urca pana in fundul celui de al doilea circ, al carui pereti perfect circulari strajuiesc o incinta complet inchisa, cu un diametru la gura de aproximativ 70m. Coroanele intunecate ale brazilor imprejmuiesc deasupra capului o roata de cer. In latura din stanga, o spartura raspunde in bolta galeriei care prelungeste sub pamant albia Vaii Cetatilor. Scurgerea acesteia se ingemaneaza sub portal cu un puternic izbuc, care tasneste din peretele stang si care aduce pentru o farama de timp la lumina apele inghitite de intuneric prin ponorul de la Caput. Cel de al treilea circ, de altfel si cel mai mare, este despartit de depresiunea centrala ce inchide Valea Cetatilor printr-o inseuare strabatuta de marcajul turistic. De forma vag triunghiulara, cu latura masurand pana la 300m, ultima veriga a triadei de circuri calcaroase are peste 200m pe verticala. In latura din dreapta a celui de-al treilea circ, la picioarele peretelui vestic, se deschide o a doua gura de pestera, neinsemnata in comparatie cu imensitatea marelui portal, dar de dimensiuni totusi apreciabile. De aici incepe o galerie lunga de 110m, care coboara in panta accentuata spre cursul de apa si care constituie calea cea mai usoara de patrundere in sectorul subteran al Cetatilor Ponorului. Acest sector incepe de fapt din dreptul portalului si este format dintr-o galerie vasta, lata de pana la 10m si cu bolta inaltata pana la 20m sau chiar 70m. Pe cei 1700m ai sai, cursul subteran formeaza nu mai putin de 14 lacuri si numeroase cascade, a caror depasire implica dificultati tehnice ce intrec cu mult nivelul unei vizite turistice, facand din parcurgerea integrala a pesterii una din cele mai dificile ture speologice. Prima sa portiune este totusi mai usor accesibila si poate fi vizitata fara riscuri deosebite pana in Sala Taberei, pe o lungime de 450m. Dincolo de aceasta, o cascada de 8m obliga deja la folosirea echipamentului speologic. Izbucul subteran care apare in peretele din dreapta si care se varsa direct in cursul subteran al Cetatilor isi ia apele tocmai din sorburile din Poiana Ponor.
Cetatile Ponorului sunt declarate monument al naturii, fara sa existe insa restrictii de acces. Vizitarea celor trei circuri calcaroase constituie o tura spectaculoasa si obositoare, dar care nu necesita decat echipamentul obisnuit de munte. Parcurgerea cursului subteran al Cetatilor pana in Sala Taberei necesita insa salopeta, casca, cizme de cauciuc si mijloace de iluminat puternice. Este recomandabil ca intrarea in pestera sa se faca prin galeria care se deschide in circul din stanga . numai atunci cand debitul apei este suficient de mic. De altfel, in perioadele de viituri sau in urma unor averse, traseul subteran devine practic inaccesibil.
Cazare si tarife practicate:
In localitatea montana BOGA se afla eleganta pensiune “Izvorul Plaiului”, cu o capacitate de 18 locuri, in camere cu cate 2 paturi, grup sanitar la cate 2 camere, acces la bucatarie, loc pentru picnic.
Pestera "Ghetarul Focul Viu"
Pestera este alcatuita din doua sali, din care prima de mari dimensiuni, ocupata de un imens bloc de gheata. Accesul in pestera se face pe o galerie descendenta, unde este montata o scara de lemn.
Tavanul salii mari este spart de o fereastra de mari dimensiuni prin care a cazut o mare cantitate de busteni, frunze precum si zapada din exterior, acumulate intr-o imensa movila in centrul salii. Bustenii au fost prinsi in gheata, capetele lor ramase libere putrezind si murdarind planseul de gheata. Prin tavanul pesterii patrunde suficienta lumina pentru a dezvalui splendoarea grupurilor de stalagmite de gheata aflate in partea opusa intrarii in pestera. De altfel, in jurul orelor pranzului, razele de soare patrund prin fereastra creand un decor feeric.
In sala mica a pesterii se patrunde printr-o galerie situata in spatele stalagmitelor, coborand cu atentie prin marginea stanga a topoganului de gheata circa 4 metri. Aceasta sala nu este luminata natural, ea oferind cateva concretiuni de calcar aninate m tavanul pesterii, precum si stalagmite de gheata a caror dimensiuni variaza in functie de sezon. Pestera se termina printr-un horn infundat.
Deosebit de placuta este iesirea din pestera vara, cand temperatura exterioara este mult superioara celei din pestera. Explicatia existentei ghetarului in pestera este data de doua elemente: tavanul spart de fereastra favorizeaza acumularea aerului rece si lipsa ventilarii in pestera mentine aerul rece captiv tot timpul anului.
Conditii de vizitare: Pestera este foarte usor accesibila in sectorul sau superior, unde lumina patrunsa prin hornul din centrul Salii Mari face inutile chiar si lampile cu acetilena sau lanternele electrice. Temperatura este coborata (in jur de 0ºC) chiar si-n timpul verii.
Cetatile Radesei
Pestera Radesei este situata pe valea paraului cu acelasi nume. Ea incepe cu un portal inalt de peste 15 metri, in forma de ciuperca, continuandu-se cu un tunel lung de 212 metri, cu sali de mari dimensiuni si hornuri ce razbat in tavanul pesterii pana la suprafata. Cele cinci ferestre create de aceste hornuri (sau avene) lasa sa patrunda in pestera raze de lumina, creand un decor de teatru. in aval tunelul se continua cu un canion lung de circa 50 de metri si foarte ingust, cu peretii spalati de modestul parau care coboara in trepte printre barnele si pietrisul adus aici de apele mari.
Dupa iesirea din pestera si canionul Radesei se patrunde in Poiana Radesei, un excelent loc de popas. Poiana este inchisa de stanci cu vegetatie si pante abrupte cu brazi de mari dimensiuni printre care se gasesc palcuri de afinisuri. Ghetarul de la Barsa
Dintre cavitatile care alcatuiesc impreuna marele complex carstic din depresiunea numita Groapa de la Barsa si a caror lista are drept cap de afis sistemul Zapodie (cu o lungime cumulata de peste 12 km), Ghetarul de la Barsa este singura pestera mai importanta accesibila si turistilor. Ea este situata in partea centrala a depresiunii, in capatul dinspre nord-vest al falezei de calcar ce brazdeaza in lung fundul acesteia. Accesul de la cabana Padis este identic cu cel pentru Ghetarul de la Focul Viu pana intr-un luminis (si o intersectie mare de drumuri) in care traseul marcat cu punct galben coteste la stanga pentru a face un ocol ce urca pe Piatra Galbenei. Aici se desprinde la dreapta o poteca ce coboara spre un izvor si mai departe pana in fundul Gropii, pe care il traverseaza in tot lungul falezei. Aceasta carare depaseste spre mijlocul depresiunii un abrupt de stanca de vreo 10 m inaltime, orientat perpendicular pe faleza, trece pe langa micul Lac Negru (o interesanta turbarie) pe care il lasa in dreapta, si dupa inca 250 m coteste spre stanga in fata intrarii Ghetarului de la Barsa.
vedea pentru prima data paraul subteran al pesterii. Ramificatia din dreapta ajunge in curand la acelasi curs de apa, care curge printr-o galerie de pana la 5 m latime, incrustata pe alocuri cu concretiuni. Planseul este acoperit de blocuri mari care ingreuneaza inaintarea si printre care paraul se strecoara pana la un sifon impenetrabil, situat la 170m de la intrare. Tot acest sector al cavitatii poate fi vizitat fara dificultati majore (odata intrati). Pestera se continua printr-o diaclaza ingusta si meandrata, care se deschide cu putin inainte de sifon, in peretele din dreapta (la o inaltime de 4m). Dupa un traseu de 70m, ea se deschide intr-o salita unde se intalneste din nou cu cursul de apa. Galeria care continua in aval este dublata de cateva fragmente ale unui nivel superior, apoi devine singura cale de inaintare, intrerupta de patru cascade de 4-10 m inaltime. Un nou sifon, aflat la 106 m adancime fata de suprafata, poate fi ocolit printr-o galerie superioara, dar la adancimea de 112 m explorarea se opreste definitiv in fata boltilor inecate de ape. Trei ramificatii mai importante, prin care se dreneaza apele infiltrate in dolinele de la suprafata, completeaza topografia acestui sector al pesterii. Paraul din Ghetarul de la Barsa este un afluent al complicatei retele de ape subterane din sistemul Zapodie, de care este despartit de un tronson de galerii necunoscute in lungime aeriana de numai 89 m. Paraul reapare la suprafata probabil in Valea Galbenei, prin cateva mici izvoare aflate in Poiana Florilor.
Conditii de vizitare: Pentru partea superioara a pesterii, pana la primul sifon, nu sunt necesare decat mijloace de iluminat si eventual salopeta si casca. Parcurgerea restului cavitatii necesita cizme de cauciuc si material tehnic (40m scari, corzi, pitoane pentru ancorare) si nu poate fi intreprinsa decat de speologi experimentati.
Atat la intrare, cat si la iesire, se poate evita portiunea cu gheata prin folosirea avenului din extremitatea Salii Mari. El se gaseste la suprafata intr-o scobitura a peretelui aflata foarte aproape de intrarea principala (30 m), in stanga ei si-n spatele tufisurilor. Aceasta ramane o solutie dificila, mai ales la coborare, dar mai usoara decat incercarea de a iesi urcand pe crusta groasa de gheata, puternic inclinata de la intrarea principala.
Alte pesteri mai mici din zona:
Pestera din Valea Galbenei (tunel subteran, 100 metri)
Pesterile din Circuitul Somesului Cald (Honu, Uscata - sala uriasa, Tunelul Mic)
Pestera Sura Boghii (usor ascendenta, sub Pietrele Boghii)
Pestera Caput (colectorul tuturor apelor din zona, galerie descendenta in trepte, cascade pe 2000 metri)
Pestera Padis (galerie descendenta)
Avenele din Varasoaia (trei)
Pestera de la Izbucul Ursului
Cheile Galbenei
Situata in partea de sud vest si vest a bazinului Cetatile Ponorului, in afara acestuia insa, Valea Galbenei este de fapt cea care aduna apele din depresiunea Beiusului. Pe toti cei 6 km, Valea Galbenei este o succesiune de chei inguste cu pereti verticali si pante abrupte, avand multe cascade si fiind foarte greu de explorat.
Sectorul din susul apei e cel mai spectaculos. De la Izbuc la confluenta cu Lucsoara, este un canion stramt, cu pereti mai inalti de 100 m, cu o multime de cascade si un tunel subteran. Sectorul din josul apei, de la Poiana Florilor la confluenta cu Crisul Pietros, sector numit si Cheile Jgheabului, este de asemenea spectaculos. Sunt multe cascade la punctele de confluenta cu afluentii de pe partea stanga. Aceste chei sunt inaccesibile. Pe ambele parti sunt drumuri forestiere care permit ca doar cateva locuri sa fie contemplate.
Situata la altitudinea de 1243 m, vazuta dinspre nord este un versant situat in extrema sudica a Gropii de la Barsa, la care poteca turistica urca in serpentine prin padurea virgina Partea sudica a versantului insa este im abrupt calcaros de peste 200 de metri adancime, cu largi privelisti. Peretele alb de stanca luceste in soare strajuind Poiana Florilor, ca un zid de cetate aparand frumusetile platoului Padis - Cetatile Ponorului.

Obiective Turistice pe o rază de 50 Km

Cazare pe o rază de 50 Km

Unitate Turistică Exemplu

sloganul dumneavoastră aici

Clasificare:

Localizare: Poiana Mărului

Aprecieri: 

Pentru ca fiecare vizitator să-și formeze o impresie despre unitatea dunmneavoastră este bine să definiți o foarte scurtă prezentare ce va apărea în majoritatea paginilor principale respectiv în motoarele de căutare. Astfel indiferent pe ce pagină a mini site-ului dumneavoastră sosește clientul, va avea acces la o scură prezentare. Încercați să cuprindeți tot ce este mai important, mai captivant despre afacerea dumneavoastră în acest paragraf.

Informații

despre noi termeni si conditii politica de confidentialitate

Contact

invita prieteni contact administrator opinia ta raportează eroare

Copyright © 2010 - 2012 
Romania Tourist Info

Regiuni Turistice

transilvania moldova muntenia banat crișana bucovina oltenia dobrogea marea neagră delta dunării dunărea bucurești maramureș

Categorii
Obiective Turistice

orașe muzee case memoriale cetăți / castele mănăstiri / biserici turism rural drumeție munți peșteri lacuri râuri pescuit parcuri naționale rezervații naturale

Utile

Hartă Rutieră

Colaboratori

LacajLaavAlyssaroxana snaider

 

Referinte

Romania Tourist Info pe Facebook Romania Tourist Info pe Twitter RSS feed
PageRank Checking Icon

Parteneri

Societatea Carpatină Ardeleană Harta Rutiera a Romaniei toți partenerii