Turism Romania
blank

Obiective Turistice

Cazare Hartă Imagini Jurnal Turistic Comunitate

Ocna Sibiului

Mulțumim colaboratorilor: Alin

(9 voturi)

Informații
Generale

Galerie
Foto
Hartă
Turistică
Cazare
în Apropiere
Păreri și Sfaturi
Pentru Turiști
Agrement

Bai, Bai Termale

Informații Geografice

Cea mai apropiata localitate
Sibiu

Județ
Nespecificat

Zona Turistică
Transilvania

Coordonate Geografice
45.796689456336026(Lat.), 24.145190429687545(Lon.)

Accesibilitate

Specifică o localitate de pornire și afișează harta rutieră spre Sibiu.

( hartă rutieră )

De aici, obiectivul turistic este accessibil
mașina de familie, fără mijloace de transport în comun

Descriere

Ocna Sibiului, mai demult Vizocna, Ocna-Sibiiului, Ocna (in dialectul sasesc Salzbrich, Zaltsbriχ, in germana Salzburg, in maghiara Vizakna, Vízakna) este un oras in judetul Sibiu, Transilvania, Romania. *Descriere 200px]]
Ocna Sibiului este o statiune turistica situata in judetul Sibiu, in sudul Depresiunii Colinare a Transilvaniei (nord-vestul Depresiunii Sibiu) la 15 km nord de Sibiu, pe valea paraului Visa, intr-o regiune inconjurata de paduri de stejari seculari si cu un subsol bogat in sare. Prima statiune balneara a fost infiintata aici in anul 1845 si, de atunci, Ocna Sibiului si-a atras renumele datorita lacurilor heliotermice formate pe locul unor vechi mine de sare surpate.
Pe masivul de sare se afla mai multe lacuri sarate (foste ocne prabusite). Multe dintre ele au o concentratie de sare de 260 grame/litru. Lacul Avram Iancu (fosta mina "Grosse Grube", "Ocna Mare"), cu o adancime de 132,5 m, este considerat cel mai adanc lac antropogen din tara.
Climatul temperat, aerul bogat in aerosoli, temperatura anuala mult peste media din aceasta parte a tarii si recentele renovari ale strandului, au adus din nou statiunea la faima din trecut.
Ocna Sibiului prezinta si interes arheologic, aici fiind descoperite unelte din epoca bronzului (1900-800 i.C.), care sunt expuse la Muzeul Brukenthal din Sibiu. *Vechea salina de la Ocna Sibiului Cupola masivului de sare are forma unei elipse cu axa mare de 1,3 km si axa mica de 0,6 km. Desi sarea de la Ocna Sibiului a constituit obiectul unor indelungate exploatari miniere (din perioada romana, pana in anul 1932), adancimea masivului nu se cunoaste pana in prezent, fiind apreciata la cca 1-1,2 km.
Zacamantul de sare a fost exploatat inca din timpul romanilor, continua exploatare ducand la formarea unor mari caverne subterane, care, prin prabusirea lor, au format urmatoarele lacuri: Horea, Closca, Crisan, Inului (Ocna Iosif), Lacul fara fund (Ocna Francisc), Avram Iancu (Grosse Grube, Ocna Mare), Ocnita (Kleine Grube, Ocna Mica), Sf. Ion (Ocna Sf.Ion, Ocna Ioan Nepomuk), Poporului, Dulce, Brancoveanu, Matelor, Vrajitoarelor, Sf. Ignat, Trestiilor, Austel. Zece lacuri contin apa sarata, patru lacuri apa dulce. Doua lacuri au disparut in ultimele decenii, prin colmatare (Lacul Trestiilor si Lacul Austel).
„Lacul fara fund”, cu o suprafata de 0,2 ha, a fost declarat rezervatie naturala. Acest lac are o adancime de 34,5 m, un diametru de 50 m, o forma ovala si a luat nastere din prabusirea in anul 1775 a ocnei Francisc. *Tehnica de deschidere in trecut a ocnelor de sare Inainte de deschiderea unei noi ocne de sare in Ardeal Sursa: „Beitrag zur Mineralgeschichte von Siebenburgen“ de Johann Fichtel (1780), se faceau deobicei foraje de explorare. Daca pana la adancimea de 36 m (18 Klafter = 18 stanjeni) nu se intercepta sarea, se renunta la proiect, din cauza adancimii prea mari a puturilor. Ideal era ca solul sa aiba o grosime de max. 10-12 m (5-6 stanjeni). La un rezultat pozitiv al primului foraj, se executa un al doilea, la o distanta de 6 m (3 stanjeni) de primul, pentru stabilirea exacta a grosimii stratului acoperitor deasupra celui de al doilea put. Al doilea put se amplasa preferential la aceeasi cota cu primul sau cu max. 4-6 m (2-3 stanjeni) diferenta de nivel fata de primul put. Un put era rezervat pentru intrarea si iesirea minierilor din ocne (cu ajutorul unor franghii de canepa), iar celalalt put pentru extragerea sarii din subteran. Puturile se sapau cu profil patratic, fiecare latura avand 2,8 m (9 pasi; 1 pas = 0,3 m) pana la o adancime de 4 m (2 stanjeni) sub contactul steril-sare, dupa care se largea treptat pe urmatorii 4 m (2 stanjeni), cu profil tot patratic. Aici se facea asa-numitul “fundament”, din barne de lemn incastrate in sare, pe care se sprijinea intregul put. Apoi se arma putul, de jos in sus, la inceput cu un amestec de argila, pleava si lana de oaie (pentru impermeabilizarea peretilor), dupa care cu barne (grinzi) de lemn. Grosimea armaturilor era de 0,3 m (1 pas), astfel ca profilul efectiv al putului se reducea in final de la 2,8 x 2,8 m la 2,5 x 2,5 m. De la nivelul steril-sare in jos peretii se captuseau cu piele de bivol, care impiedeca contactul direct al apei cu peretii de sare. Apa care picura totusi in mina era captata si scoasa la suprafata. De la nivelul “fundamentului” in jos se sapa cu profil tot mai largit, conic, asa ca dupa alti cca 8 m (4 stanjeni) cele 2 puturi alaturate se uneau. De aici, mina lua o forma conica-ogivala cu sectiunea pe cat posibil circulara (care nu se realiza practic decat rar). Mina se declara gata pentru exploatare numai dupa ce un agent al administratiei salinei, stand pe un bulgare de sare in mijlocul ocnei, nu mai putea atinge tavanul ocnei cu ciocanul. Din acest moment, salariul taietorilor de sare scadea de la 4,5 creitari (4,5 Kreuzer) pentru fiecare bloc de sare, la obisnuitul tarif de 1,5 creitari. Ocna era data atunci oficial in functiune, primind totodata un nume. Costurile de deschidere ale unei ocne de sare se ridicau deobicei la peste 5.000 florini (guldeni) de argint. *Lacurile de la Ocna Sibiului O trasatura specifica lacurilor sarate este stratificatia apei, salinitatii si temperaturii. La suprafata lacului se gaseste o panza de apa dulce permanenta, iar la adancime stratul de apa sarata care acumuleaza permanent caldura.
Apele lacului sunt populate de o fauna specifica mediului salin, iar pe mal se dezvolta o flora halofita bogata.
Diferenta de temperatura si salinitate este folosita in scopuri terapeutice. *Lacasuri de cult
-- Biserica Reformata-Calvina (1240) este o bazilica romanica cu 3 nave, cu cor patrat suprainaltat de un turn masiv, absida semicirculara si fresce din sec. al XIII-lea. Nava centrala este acoperita cu bolti gotice pe nervuri in retea (sec. al XVI-lea). Biserica este poseda picturi murale in stilul Renasterii, executate de Vincentius Cibiniensis (1522), precum si un turn cu ceas, care functioneaza din anul 1787. Biserica este inconjurata de ziduri de aparare.

-- Biserica "Brancoveanu de Sus" a fost initial o ctitorie a lui Mihai Viteazul (1600), de tip dreptunghiular si absida decrosata (retrasa fata de peretii naosului), cu decoratii pe fatade specific muntenesti. Constantin Brancoveanu o reface in 1701, arhitectura monumentului fiind o marturie a relatiilor artistice dintre Tara Romaneasca si Transilvania. Edificiul a suferit o suprainaltare in sec. al XIX-lea, fatadele prezinta arcade oarbe geminate, un brau puternic, iar sub fosta cornisa o friza de ocnite patrate. Picturi murale din 1723. In tabloul votiv apar figurile lui Mihai Viteazul si Constantin Brancoveanu. *Turism In Ocna Sibiului functioneaza ca structura turistica permanenta Complexul Balnear Ocna Sibiului, alcatuit din doua hoteluri, un restaurant, o baza de tratament si o baza de agrement. [http://www.ocnasibiului.ro Complex Ocna Sibiului]

Obiective Turistice pe o rază de 50 Km

Cazare pe o rază de 50 Km

Unitate Turistică Exemplu

sloganul dumneavoastră aici

Clasificare:

Localizare: Poiana Mărului

Aprecieri: 

Pentru ca fiecare vizitator să-și formeze o impresie despre unitatea dunmneavoastră este bine să definiți o foarte scurtă prezentare ce va apărea în majoritatea paginilor principale respectiv în motoarele de căutare. Astfel indiferent pe ce pagină a mini site-ului dumneavoastră sosește clientul, va avea acces la o scură prezentare. Încercați să cuprindeți tot ce este mai important, mai captivant despre afacerea dumneavoastră în acest paragraf.

Informații

about us termeni si conditii politica de confidentialitate

Contact

invita prieteni contact administrator opinia ta raportează eroare

Copyright © 2010 - 2016 
Romania Tourist Info

Regiuni Turistice

transilvania moldova muntenia banat crișana bucovina oltenia dobrogea marea neagră delta dunării dunărea bucurești maramureș

Categorii
Obiective Turistice

orașe muzee case memoriale cetăți / castele mănăstiri / biserici turism rural drumeție munți peșteri lacuri râuri pescuit parcuri naționale rezervații naturale

Utile

Hartă Rutieră

Colaboratori

Alin

 

Referinte

Romania Tourist Info pe Facebook Romania Tourist Info pe Twitter RSS feed
PageRank Checking Icon

Parteneri

Societatea Carpatină Ardeleană Harta Rutiera a Romaniei toți partenerii