Turism Romania
blank

Obiective Turistice

Cazare Hartă Imagini Jurnal Turistic Comunitate

Ocna Mureș

Mulțumim colaboratorilor: Ana

Informații
Generale

Galerie
Foto
Hartă
Turistică
Cazare
în Apropiere
Păreri și Sfaturi
Pentru Turiști
Agrement

Informații Geografice

Cea mai apropiata localitate

Județ
Nespecificat

Zona Turistică
Nespecificat

Coordonate Geografice
46.39(Lat.), 23.860000000000003(Lon.)

Accesibilitate

Specifică o localitate de pornire și afișează harta rutieră spre .

( hartă rutieră )

De aici, obiectivul turistic este accessibil
pe jos, dificil

Descriere

Ocna Mures, mai demult Uioara, (in maghiara Marosujvar, in germana Miereschhall "Mieresch" (l.germ.) = Mures; "Hall" este un cuvant care desemna in trecut, in sudul Germaniei si in Austria, notiunea de "sare". Numele unor localitati germane sau austriece, plasate in preajma unor masive de sare, contin inca sufixul, respectiv prefixul, "Hall". De pilda: Bad Reichenhall (Bavaria de sud - "Baia Bogata in Sare") sau Hallstatt (Austria - "Asezamantul Sarii"); "Miereschhall" = Sarea Muresului.) este un oras din judetul Alba, Transilvania, Romania, pe stanga Muresului. Are in componenta localitatile Cisteiu de Mures, Razboieni-Cetate, Uioara de Jos, Uioara de Sus si Micoslaca.
Alte denumiri din trecut: Maros-Ujvar, Maroschujwar, Ujvar, Ujvar-Akna, Marosujvarakna, Marosakna, Uioara, Ocna Murasului, Ocna Muresului, Muras Uioara, Salinele Muras Uioarei, Ocne, Steinort, Miereschneuburg. *Date geografice Localitatea se afla situata in partea de nord-est a judetului Alba, la o distanta de 55 km de Alba-Iulia si la 22 km de Aiud.
Altitudine medie = 281 m. *Date hidrologice Pana la mijlocul secolului al XIX-lea raul Mures curgea in imediata apropiere a masivului de sare. Din cauza pagubelor produse minelor de sare in timpul deselor inundatii ale Muresului, in anii 50 ai secolului al XIX-lea albia Muresului a fost mutata cu cateva sute de metri mai spre est. Totusi, in anul 1912 s-a produs o noua inundatie catastrofala a Muresului, apele patrunzand in unele dintre minele vechi, provocand surpari ale tavanelor acestora, cu aparitia la suprafata terenului a unor palnii si cratere de mari dimensiuni care au afectat si zonele locuite invecinate. Spre evitarea extinderii prabusirilor minelor vechi, in anul 1952 s-a hotarat umplerea tuturor cavernelor si craterelor formate deasupra fostelor mine Romane, Iosif, Francisc, Ferdinand, Regina Maria si Principele Nicolae, cu saramura concentrata.In urma avariilor tehnice la mai multe sonde in anii 70 ai secolului al XX-lea, Salina Ocna Mures n-a mai fost in stare sa furnizeze cantitatile necesare de sare in solutie uzinei de produse sodice UPSOM din localitate. In aceasta situatie, s-a hotarat pomparea diferentei de volum din lacurile de pe masivul de sare, umplute cu saramura concentrata, contravenind unui principiu elementar de protectie a masivului de sare. Acest lucru a dus la diluarea crescanda a concentratiei apelor lacurilor, respectiv la dizolvarea treptata a peretelui de siguranta dintre mina 1 Mai si lacul invecinat Iosif. In anul 1978 s-a ajuns la situatia in care pilierul despartitor dintre mina 1 Mai si lacul Iosif (la nivelul orizontului -90 m) a cedat, iar apele s-au revarsat in camerele minei, pe care au inundat-o in intregime in cateva minute. Minierii care lucrau in acel schimb s-au putut salva, iesind la suprafata pe treptele putului de aeraj. Aceasta catastrofa miniera a dus la sistarea definitiva a exploatarii sarii in stare solida la Ocna Mures, dupa milenii de activitate aproape neintrerupta.Catastrofa a inceput in noaptea de 21 spre 22 decembrie 2010 la ora 02:00, probabil datorita prabusirii unor pereti ai minei invecinate Stefania (Regina Maria, 23 August). Au fost distruse 3 cladiri si avariate strazile limitrofe Eminescu si N.Iorga. In centrul zonei afectate s-a format un crater cu diametrul de cca 200 m. *Istoric Uioara de Jos]] pe Harta Iosefina a Transilvaniei, 1769-1773 (Sectio 140)
Asezare civila romana in Dacia (sec. II-III d.C.), cunoscuta pentru exploatarea sarii, sub denumirea "Salinae" Vezi "Segmentum VIII" din "Tabula Peutingeriana".. Exploatarea relativ intensa a zacamantului de sare in epoca romana, a favorizat dezvoltarea unei importante asezari cu caracter rural, identificata cu "Salinae", ale carei urme arheologice se intind pe o mare arie, pe ambele maluri ale Muresului.
Fara cercetari sistematice, se cunosc descoperiri ce provin de pe aria orasului si din imprejurimi, fara posibilitatea unor precizari topografice: subconstructii de cladiri, numeroase materiale de constructii tegulare "Tegular" = confectionat din tigla., sculpturi de marmura, vase de ceramica, un opait cu inscriptia "FORTIS" si alte obiecte. Din zona minelor de sare provin trei inscriptii fragmentare, iar din alte locuri mai multe monede de argint si bronz intre care si un "dupondius" "Dupondius" = moneda romana. din timpul imparatesei romane Anna Galeria Faustina (130-176 d.C.) din anii 138-141 d.C.
La marginea de est a localitatii, langa drumul spre Uioara de Sus, s-au descoperit in anul 1931 trei morminte cu sarcofage din caramizi, acoperite cu tigle. Unele caramizi aveau stampile de la producatorii particulari P AE TERN si TII (inscriptii incomplete).
Numeroase descoperiri numismatice se semnaleaza si la sud de oras, in valea de la Hoparta: un "sesterius" "Sesterius" = moneda romana. din vremea imparatului roman Traian, o moneda de bronz si o alta de argint.
Urmele de locuire descoperite pe teritoriul orasului indica prezenta oamenilor inca din epoca bronzului (Cultura Wietenberg). Au fost descoperite numeroase obiecte de tezaur, statuia zeitei Hecate si un relief cu Lupa Capitolina.
Prima atestare documentara dateaza din anul 1203 sub numele de Uioara Numele "Uioara" vine de la cuvantul maghiar "Ujvar" = "Orasul Nou"., apoi la 13 ianuarie 1280 intr-un act de schimb de mosii.
La ridicarea topografica din anii 1769-1773 (Harta Iosefina a Transilvaniei, pag. 140) nu exista inca localitatea Ocna Mures, ci numai unele exploatari subterane de sare, administrate de birourile din localitatea invecinata Uioara de Sus.
Localitatea s-a dezvoltat abia la sfarsitul secolului al XVIII-lea, cand a inceput exploatarea organizata a sarii, respectiv, cand administratia austriaca a preluat controlul productiei de sare.
In perioada interbelica a fost sediul plasii Ocna-Mures din cadrul judetului Alba (interbelic).
Ocna Mures a fost declarat oras in anul 1956 si are in subordine 5 localitati; 2 localitati componente (Uioara de Sus si Uioara de Jos) si 3 sate (Cisteiu de Mures, Micoslaca si Razboieni-Cetate). *Economia Activitati economice principale: extragerea sarii, industria chimica anorganica, fermentarea tutunului.
Alte activitati economice: constructii civile si industriale, agricultura, confectii imbracaminte, comert, morarit si panificatie.
Principalele intreprinderi economice ale orasului sunt:

-- Uzina de Produse Sodice Ocna Mures (azi GHCL UPSOM ROMANIA S.A.). Adresa: str. Mihai Eminescu nr.1. Societatea Comerciala UPSOM S.A. (Uzina de Produse Sodice Ocna Mures), a fost construita intre anii 1894-1896 de catre societatea belgiana SOLVAY & Co si avea sa devina la finele secolului al XIX-lea si in primele decenii ale secolului al XX-lea singura unitate de soda din Romania, totodata una din cele mai importante unitati din Europa. Obiectul de activitate actual al intreprinderii este producerea de soda calcinata usoara, soda caustica solida si in solutie, bicarbonat de sodiu tehnic, alimentar si farmaceutic, silicat de sodiu solid si in solutie, silicagel, silicat de potasiu, carbonat de sodiu anhidru pentru uz fotografic si cinematografic, clorura de calciu tehnica, oxid de magneziu tehnic si farmaceutic, carbonat de calciu florex, ambalaje metalice, fabricarea altor produse chimice anorganice de baza. UPSOM Ocna Mures este detinuta in prezent de compania indiana GHCL (Gujarat Heavy Chemicals Ltd.).

-- Salina Ocna Mures. Adresa: str. Mihai Eminescu nr.19.

-- Fabrica de Fermentare a Tutunului (azi GALAXY TOBACCO S.A.). Adresa: str. Mihai Eminescu nr.21. Aceasta intreprindere produce: ��igarete, tutun de tigarete, tigari de foi, tutun de pipa, tutun de mestecat, tutun pentru prizat, tutun "omogenizat" sau "reconstituit". “Fabrica de Fermentare a Tutunului“ este detinuta in prezent de compania GALAXY TOBACCO S.A. (fosta Societate Nationala “Tutunul Romanesc”). *Lacasuri de cult si viata religioasa
-- Biserica Romano-Catolica „Sf. Carol Borromeo“, din secolul XVIII. Biserica este inscrisa pe Lista Monumentelor Istorice ale judetului Alba [http://www.inmi.ro/lmi/alba.pdf Tabel Mo-Pe Judete<!-- Titlu generat de un robot -->], elaborata de Ministerul Culturii si Cultelor din Romania in anul 2004.

-- Biserica Reformata-Calvina

-- Biserica protopopiala Greco-Catolica "Sf. Nicolae". Protopopiatul Ocna Mures: str. Memorandului 37. Parohii aferente: Decea, Farau, Ocna Mures si Unirea II

-- Biserica Greco-Catolica „Sf. Maria“

-- Biserica Ortodoxa Noua

-- Biserica Adventista

-- Biserica Baptista "Betel"

-- Biserica Nouapostolica

-- Biserica Penticostala Maranata

-- Casa de rugaciuni a "Martorilor lui Iehova" *Obiective turistice Castelul Teleki (2010)
Castelul Teleki (detaliu)

-- Ruinele castelului medieval atestat din anul 1290 ca Novum Castrum ("Castelul Teleki"). In cartierul Uioara de Sus se afla ruinele unui vechi castel medieval, amintit in documentele anului 1290 sub numele de Novum Castrum (“Castelul Nou”), sustinand prin aceasta denumire existenta unei fortificatii anterioare, apartinand secolelor X-XI, din care se mai pot vedea portiuni dintr-un val de pamant cu sant. Acest “Castel Nou” a fost construit la sfarsitul secolului al XIII-lea, din ordinul regalitatii maghiare, pentru protectia salinei invecinate, fiind apoi amintit in documentele anilor 1336 si 1382. Din secolul al XIV-lea acest castel a devenit proprietatea unor nobili. Mihai Viteazul a donat castelul de la Uioara de Sus sfetnicului sau, banul Mihalcea. Din acest edificiu se mai pot vedea azi ruinele unui turn pentagonal, reprezentand vechiul donjon. “Castelul Nou” medieval a fost daramat partial, in locul sau ridicandu-se intre anii 1850-1860 un impunator castel neogotic pentru familia nobiliara Banffy, edificiu care a intrat ulterior in proprietatea contilor Teleki. Constructia este alaturata unor locuinte anexe destinate personalului auxiliar de administrare si intretinere a domeniului. In perimetrul curtii exista o pivnita de vinuri si o capela, care, initial a fost dotata cu o orga. Din initiativa familiei Teleki a fost amenajat in jurul castelului un parc cu alei si arbori, printre care specii aclimatizate, unele fiind raritati dendrologice.

-- Ruinele unei biserici construite in stil romanic in jurul anului 1300 la Uioara de Sus.

-- Monumentul Eroilor Romani din Al Doilea Razboi Mondial. Obeliscul, cu o inaltime de 5,5 m, pe o baza de 1,5 m, este amplasat in parcul orasului, fiind ridicat in memoria eroilor romani cazuti in Al Doilea Razboi Mondial. Pe fatada monumentului, pe o placa de marmura, se afla un inscris comemorativ: „1944 – 23 August – Slava eroilor armatei romane care s-au jertfit pentru eliberarea patriei de sub jugul fascist“.

-- Monumentul Eroilor, str. Nicolae Iorga.

-- Stejarul Unirii. Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 a fost marcata de „Stejarul Unirii”, plantat in curtea Scolii Vechi de pe strada Nicolae Iorga (monument al naturii). *Veche statiune balneoclimaterica Ocna Mures este un oras situat la altitudinea de 258 m. Dispune de un climat continental-moderat, cu temperatura medie anuala de 9&nbsp;°C (peste 20&nbsp;°C in iulie si sub −4&nbsp;°C in ianuarie). Are un interes turistic deosebit, datorita lacurilor aflate pe masivul de sare. Localitatea a oferit in trecut mai multe instalatii de tratament, printre care: un solariu cu amenajari pentru aeroterapie si helioterapie, instalatii pentru electroterapie, bai calde, apa minerala sarata concentrata. Dintre factorii naturali de cura trebuie mentionate si apele minerale clorurate si sodice din lacurile existente pe locurile vechilor saline. Aceste ape au o concentratie deosebit de mare (266 grame /litru), fiind utilizate in trecut in tratarea unor afectiuni, precum cele reumatismale articulare si degenerative (periartrite, tendinoze, artroze, poliartroze), neurologice periferice (sechele dupa poliomielite, pareze), ginecologice (metroanexita cronica, cervicita cronica, insuficienta ovariana), posttraumatismale (stari dupa entorse, luxatii, fracturi). Se preconizeaza redarea in circuitul balneoclimateric a acestei statiuni.

Obiective Turistice pe o rază de 50 Km

Cazare pe o rază de 50 Km

Hotel Transilvania***

Hotel Transilvania
In buricul targului

Clasificare:

Localizare: Cluj-Napoca

Aprecieri: 

Hotel Transilvania va asteapta sa ii treceti pragul. Va punem la dispozitie 6 camere superioare single (3 stele),2 camere single (2 stele),14 camere superioare double (3 stele),2 camere double (2 stele), 2 junior apartamente (3 stele), 2 senior apartamente (3 stele), o sala de conferinte si business room pentru 50 persoane, precum si un restaurant cu bar.

Informații

despre noi termeni si conditii politica de confidentialitate

Contact

invita prieteni contact administrator opinia ta raportează eroare

Copyright © 2010 - 2012 
Romania Tourist Info

Regiuni Turistice

transilvania moldova muntenia banat crișana bucovina oltenia dobrogea marea neagră delta dunării dunărea bucurești maramureș

Categorii
Obiective Turistice

orașe muzee case memoriale cetăți / castele mănăstiri / biserici turism rural drumeție munți peșteri lacuri râuri pescuit parcuri naționale rezervații naturale

Utile

Hartă Rutieră

Colaboratori

Ana

 

Referinte

Romania Tourist Info pe Facebook Romania Tourist Info pe Twitter RSS feed
PageRank Checking Icon

Parteneri

Societatea Carpatină Ardeleană Harta Rutiera a Romaniei toți partenerii