Turism Romania
blank

Obiective Turistice

Cazare Hartă Imagini Jurnal Turistic Comunitate

Nădrag, Timiș

Mulțumim colaboratorilor: Gina

Informații
Generale

Galerie
Foto
Hartă
Turistică
Cazare
în Apropiere
Păreri și Sfaturi
Pentru Turiști
Agrement

Informații Geografice

Localitate
Nădrag

Județ
Timiș

Zona Turistică
Nespecificat

Coordonate Geografice
45.650(Lat.), 22.18333330(Lon.)

Accesibilitate

Specifică o localitate de pornire și afișează harta rutieră spre Nădrag, Timiș.

( hartă rutieră )

Obiectivul turistic se afla
în oraș mic/sat ușor accesibil (autobuz, tren, etc.)

Descriere

Nadrag (germana Nadrag, Steinacker, maghiara Nadrag) este o localitate in judetul Timis, Banat, Romania, in partea de nord – est a judetului Timis, la poalele varfului Pades din muntii Poiana Ruscai (virful Pades 1380 m ). *Asezare Localitatea Nadrag se situeaza in sud – vestul Romaniei, in partea de nord – est a judetului Timis, la poalele varfului Pades din muntii Poiana Ruscai (virful Pades 1380 m).
Nadragul se afla la o distanta de circa 30 km fata de municipiul Lugoj 90 km de municipiul Timisoara si de asemenea, la aproximativ 30 km de Faget.
Altitudinea in localitate este intre 230 – 350 m.
In partea de rasarit, localitatea se invecineaza cu Obreja, spre vest cu satul Drinova – comuna Birna, la sud – vest cu satele Tincova – Jdioara – Criciova, la nord – vest cu satul Hauzesti – comuna Fardea, cu Gladna si Tomesti – satul Luncani.
Casuta suspendata la tabara de copii din Nadrag
Asezarea e strabatuta de paraul Pades, ce primeste afluenti micile cursuri de apa Cornet, in apropierea centrului localitatii, Izvodea, in chiar centrul acesteia, Haiduca , la circa 500 m in aval Nadragelul, tocmai la iesirea inspre satul apartinator Crivina. De la ultima confluenta se formeaza apa Nadragului, asa cum este cunoscut in documente, care se varsa in raul Timis intre satele Jdioara si Criciova.
Distanta dintre localitate si varful Pades este de aproximativ 20 km, ea se poate lesne parcurge, in buna masura pe un drum forestier pietruit, practicabil in general pentru orice tip de autovehicul pana la locul denumit Dambul cu Fier unde se afla amplasata cabana “Capriorul”.
Din varful Pades, la poalele caruia salasluiesc asa numitele galerii de coasta (vechile mine), locuri de extractie, altadata a minereului de fier, se deschide o frumoasa panorama de unde, pe timp de vara, cand cerul e senin, se poate contempla verdele inchis al inaltimilor montane coborand in trepte line spre campie. Intinsa campie banateana se distinge limpede, marcata de serpuirea molcoma a Timisului, in toata amploarea ei, intre Caransebes – Lugoj – Timisoara, de la inaltimea de 1380 m, unde se afla postul trigonometric al masivului muntos.
Alte splendide amanunte de peisaj releva iubitorilor de drumetie panorama dinspre Faget – Cosava – Deva – Hunedoara, sesizabile la rotirea privirii spre nord.
Cel mai inalt punct de pe raza localitatii este chiar varful Pades (1378 – 1380 m), iar punctul cel mai jos se gaseste in satul Crivina, situat intre cotele de 168 – 170 m.
Datorita asezarii sale pe vaii inchise avand punct terminus varful Pades localitatea s-a dezvoltat oarecum izolat o lunga perioada de vreme, fata de marile asezari ale Banatului si ale tarii, iar distanta de 18 km pana la statia din Gavojdia a facut ca localitatea sa se dezvolte oarecum lent. *Populatia In anul 2000 in evidenta erau 3653 de locuitori ai comunei Nadrag (aici intra si locuitorii satului Crivina – care apartine comunei Nadrag), ceea ce arata o scadere alarmanta a populatiei in zona (in 1990 populatia localitatii apropiindu-se de 5000 de locuitori) in urma inchiderii uzinei. Aceasta migratie a populatie a continuat, ajungindu-se in ultimii ani la o populatie de 2935 de locuitori, la racensamintul din 2002.
In urma falimentului uzinei populatia salariata cu forme legale la firme private, in 1998, era de 232 persoane, ceea mai mare parte a populatiei fiind salariata a intreprinderii “CIOCANUL”, 1311 la inceputul anului 1998. *Relieful, solul si subsolul Situata in zona montana a judetului Timis, la poalele varfului Pades, localitatea Nadrag poseda un relief in general deluros, cu pante mai mult abrupte si doar pe alocuri line. Solul e deteriorat si de faptul ca intregul masiv Poiana Ruscai este construit din sisturi cristaline, in care de multe ori se intalnesc infuzii granitice, grenodioritice si pe alocuri calcaroase, ce prezinta atractii deosebite.
Acest masiv muntos apare de departe ca un scut bombat la mijloc, unde se inalta varful Pades. Acesta a constituit in vremuri de restriste loc de refugiu al locuitorilor din imprejurimi din fata navalitorilor straini.
Masivul muntos, in intregul sau cat si in imprejurimile immediate a localitatii, ascunde in subsol numeroase bogatii: fier mangan, aur, plumb, zinc, marmura, calcar, dolomite, etc.
In aceasta zona Nadrag – Obreja – Crivina –Tincova – Fardea, cercetarile geologice intreprinse indeosebi in perioada anilor 1956 – 1980 au pus in evidenta insemnate rezerve de minerale utile: aur, argint, cobalt, crom, uraniu, pe langa cele de fier, plumb si zinc exploatate mai de mult.
Cercetarile miniere au dovedit ca pe valea Nadragului si Cornertului s-au depus in permanenta sedimente, in mod deosebit in zona de confluenta a paraurilor Pades si Cornet, fapt ce a facut ca in locul mlastinilor existente in aceste vai sa se formeze un sol aluvionar, pe acesta de o parte si de alta a cursurilor de apa fiind dispuse asezarile omenesti.
Suprafata conunei este de 11.706 ha. Din care 637 ha reprezinta teren agricol (arabil 247 ha).
Exista in comuna doua tipuri de sol :

-- sol montan podzolic, superficial format din roci cristaline si calcaroase, circa 140 de ha, erodat, acoperit de pajisti;

-- sol aluvionar, format din materiale aluvionare laterogene transportate in urma eroziunii la baza pantelor unde a fost depus in apa freatica, 1.5 – 2 m adancime. El detine cantitati mici de humus, in strat de circa 35 cm pe o suprafata de aproximativ 72 ha, ocupata de finete. *Clima, temperatura, vanturile, precipitatiile Situatia geografica a localitatii, determina existenta influentei climatice dupa cum urmeaza: influenta climatului central – european, influenta climatului montan si mediteranean, care determina in aceasta zona un climat aproximativ mediteranean. Desi asezata intre dealuri si vai in localitatea Nadrag se simte destul de bine influenta ciclonal care vin din marea mediterana toamna sunt calde, provocand totodata desghet timpuriu de-a lungul vailor.
Urmarind temperatura aerului in perioada anilor 1926 – 1927 si in perioada anilor 1966 – 1970 de exemplu se constata existenta unei temperaturi medii anuale de + 9,8 °C deci aproape de temperatura medie anuala a tarii.
Cea mai friguroasa luna a anului este luna ianuarie cand se inregistreaza valori medii de –2.8 °C, iar cea mai calduroasa este luna iulie cand temperatura medie ajunge in jur de +21 °C.
Desi aici o influenta deosebita are masivul muntos, localitatea fiind asezata de-a lungul vailor inguste si adanci, vantul predominant in decursul intregului an este cel din directia sud – est (frecventa sa este de 3,1…) desi in timpul verii predominant este vantul din nord – vest .
Frecventa maxima a vantului din directia sud – est este in luna noiembrie iar in luna iulie este minima. In iulie frecventa mai mare o are vantul din directia nord-vest .
Viteza medie a vantului este de 3 m/sec. In luna noiembrie, in celelalte luni fiind cuprinsa intre 1,8-2,7 m/sec.
Din datele existente in arhivele primariei comunei Nadrag reies urmatoarele: cantitatea medie anuala pe perioada 1896-1915 si 1921-1955 este de circa 924 l/mp. Fiind mai mica cu circa 22 mm decat cea inregistrata la statia meteo Rusca Montana si cu 187 mm mai mare decat cea inregistrata la Statiunea Meteo Caransebes in aceasta perioada.
Cele mai mici cantitati de precipitatii lunare cad in luniile februarie, martie, august, septembrie si octombrie, iar cele mai mari in luniile iunie si iulie.
Asa cum se cunoaste in anul 1970 in intreaga tara cantitatiile mari de precipitatii au provocat inundatii catastrofale.
Studiul documentelor de arhiva ale primariei au aratat ca, in localitate, cele mai mari precipitatii care au provocat inundatii catastrofale, au fost in anii 1912, in anii 1965 si 1966, inanul 1970 si in anul 1978, cand au fost inundate puternic uzina, calea ferata, Nadrag-Gavojdia si mari suprafete de terenuri agricole, in aval Crivina – Jdioara – Criciova. Inundatii serioase au avut loc si in anul 2000, an in care in urma inundatiilor localitatea a fost declarata zona sinistrata, precipitatiile puternice si topirea zapezii pe versanti a dus la iesirea paraului Nadragel din matca, inundarea unor locuinte (cateva fiind distruse in proportie de 100%), distrugerea pe portiuni insemnate a cailor de acces spre localitate (accesul a fost blocat in si din localitate timp de mai multe zile).
In timpul iernii precipitatiile cad predominant sub forma de zapada in straturi ce variaza intre 5 – 25 cm, rareori depasiind 50 – 75 cm.
Cantitatiile cele mai mari de zapada au cazut in anii 1953 – 1954, 1963, 1964, 1973 cand din cauza inzapezirilor caii ferate uzina a fost oprita in anumite perioade de iarna fiind necesara scoaterea intregului personal muncitor si populatiei pentru degajarea caii ferate si a drumurilor de acces inspre si dinspre uzina, in vederea asigurarii continuitatii activitatiilor economico – sociale in mod normal. *Hidrografia Localitatea Nadrag, se afla situata in cea mai mare masura pe terenul celor doua paraie mai mari Pades – Cornet, ce izvorasc din masivul muntos Poiana Ruscai. Padesul izvoraste chiar din apropierea varfului (1378 m), in locul numit 7 izvoare. Lungimea sa, socotita de la izvoare, este de circa 34 km, incluzand si partea de la confluenta cu Cornetul pana la Jdioara, Criciova, unde se varsa in Timis sub denumirea de paraul, sau apa Nadragului .
Colectand si ceilalti afluenti mai mici - Izvodea, Haiduca, Nadragel si la iesirea din Crivina, paraul Jlatina, apa Nadragului nu seaca niciodata, desi in verile secetoase debitul sau scade foarte mult.
Intregul bazin de receptie a paraului Nadrag cu afluentii sai ocupa 164 kmp, ceea ce reprezinta o densitate a retelei hidrografice intre 0,7-0,8 km/km cursul principal avand, asa cum am aratat, lungimea de 34 km.
Directia de scurgere este la inceput spre vest pana la confluenta Pades – Cornet, apoi cursul se indreapt�� putin spre nord – vest, iar inainte de localitatea Crivina face o cotitura de aproape 90º, indreptandu-se in directia sud-vest pana la varsarea in raul Timis.
Albia raului este relativ stabila, avand pe anumite portiuni maluri abrupte mai adanci, malul drept pe teritoriul comunei si chiar in aval pana in Crivina este consolidat, datorita faptului ca pe distanta de circa 10 km scurgerea sa este aproape paralela drumul Judetean Lugoj – Nadrag, ce necesita periodice lucrari de intretinere.
Latimea paraului Nadrag variaza foarte mult, de la 1-2 m la izvoare, pana la 10-11 m cit este in localitate iar inaltimea sa (panta de scurgere) este de 250 m/km.
Adancimea apei in conditii normale nu depaseste 1 m, decat in anumite locuri unde, datorita inclinatiei de scurgere s-au format cascade, iar rocile au fost dislocate.
Debitul raului Nadrag variaza si el raportat cu anotimpurile, fiind mai mare primavara si la inceputul verii, influentat atat de ploi, cat si de topirea zapezilor din munti. In timpul verii, pana toamna tarziu debitul este mai scazut, insa apa nu seaca complet niciodata pe intregul traseu. Alti afluenti mai mici, isi pierd debitul in cursul perioadelor de seceta.
Uneori cand sunt ploi puternice, torentiale de vara repezi si abundente, isi depaseste matca, provocand adevarate masacruri, mai cu seama in aval de localitate. Aceste iesiri din matca sunt insa scurte, rar depasesc 8-10 ore.
Pentru masurarea cotelor apelor au fost infiintate pe teritoriul localitatii doua posturi de masurare, unul pe Cornet si unul pe Pades, care au functionat pana in anul 1970, de cand a ramas in functionare un singur post, cel de la confluenta Pades – Cornet in amonte de pod, inzestrat cu o masa de control. *Flora Prin flora unui tinut se intelege totalitatea plantelor ce cresc in mod spontan in acel tinut.
Ca peste tot de altfel, si in acest spatiu conditiile de clima, sol, relief, influenteaza mult repartitia diferitelor specii de plante sau a asociatilor de specii.
In componenta vegetatiei naturale spontane din muntii Poiana Ruscai, deci inclusiv in zona Padesului, se intilnesc elemente apartinand celor mai variate domenii floristice ca de pilda: elemente specifice Europei centrale (padurile de fag), Europei rasaritene (stepele cu graminee), cele mediteranene (castanul comestibil, liliacul salbatic) elemente din tinuturie sub carpatice (coniferele – molidul in special) precum si elemente din tinuturile Peninsulei Balcanice, cateva specii de stejari, cerul, garnita.
Alte specii se pastreaza din vremurile glaciatiei cuaternare (afinul, jepii), indeosebi in zona Padesdar si pe Cornet. In mod cu totul deosebit, in imediata apropiere a varfului Pades, in zona Nadrag – Ruschita, se intind mari suprafete cu afine negre si rosii.
Localitatea Nadrag se situeaza in zona forestiera a judetului Timis, ce se intinde din vecinatatea Lugojului (limita inferioara), pana pe inaltimile muntoase (limita superioara).
O data cu cresterea altitudinii, prin schimbarea conditiilor climatice, dupa cum se cunoaste, se schimba si componenta padurii. Unele specii forestiere urca la o anumita inaltime, cedand mai sus in mod treptat locul altor specii.
Zona padurii se subamparte astfel pe vertical in trei subzone: subzona stejarului, subzona fagului, subzona coniferelor. Aceasta este succesiunea normala, care se pastreaza si in acesti munti ca pe intregul teritoriu al tarii noastre.
In unele parti insa (aceasta si in zona Padesului din cauza unor conditii locale de clima si orientare a versantilor, au loc inversiuni intre etaje, mai ales de la trecerea de la una la alta.
Astfel, uneori fagul coboara si stejarul urca, alteori fagul urca pana la limita superioara a coniferelor.

-- Subzona stejarului, relief intre 150 – 500 m altitudine, aici cresc specii de stejari, din care cele mai raspandite sunt gorunul, cerul si garnita. Acestea se intind in dreapta luncii Crivinei, unde padurea este formata preponderent din aceste specii de arbori. Ele predomina si in padurea Nadragel. In asociatie cu stejarul dainuie si alte specii ca : ulmul, carpenul, frasinul, teiul si chiar fagul, care coboara uneori din etajul imediat superior. Aceste specii se gasesc in zona Nadragel, Cornet si chiar Pades. La Nadrag pot fi intalniti si feluriti arbusti: alunul, cornul si sangerul;

-- Subzona fagului este intermediara intre zona stejarului, cu care se amesteca la limita inferioara si subzona cuniferelor, cu care se amesteca la limita superioara. Asa cumcunoastem din Geografia Romaniei, padurile de fag cele mai intinse se gasesc in dealurile subcarpatice, in Podisul Sucevei, in dealurile inalte din podisul Moldovei, in muntii Banatului, masivele joase ale Carpatiilor Apuseni, Poiana Ruscai, Podisul Somesan, sud-estul Podisului Transilvaniei. La Nadrag se intind mari paduri de fag, mai in toate zonele comunei. In ultimii ani a inceput o intensa exploatare a acestei pretioase bogatii a zonei. In asociatie cu fagul, dar la partea inferioara a subzonei cresc carpenul, gorunul, teiul in suprafete destul de intinse in jurul Nadragului si a satulului Crivina, iar mesteacanul a prezentat in mai mare masura in zona Dambul cu Fier-Regeu.

-- Subzona coniferelor urmeaza deasupra zonei fagului, de regula ocupa suprafete situate intre 600 – 1500 m altitudine, spre deosebire de Carpatii Orientali, unde se intinde de la 1200 pana la 1800 m altitudine. La Nadrag aceasta subzona este situata in apropierea Padesului, la 1200 – 1300 m altitudine. Se gasesc aici bradul, molidul, pinul, laricele (larita).

-- Zona alpina, care in tara noastra ocupa inalimi de peste 2000 m, este prezenta si in muntii Poiana Ruscai, in apropierea varfului Pades, la inaltimiile de 1200 – 1378 m. Se gasesc aici gentiana, clopoteii, paiusul, care sunt specifice zonei alpine. Tot aici in Pades, se gasesc unele specii de jneapan, ienupar, iarba stancilor, specifice subzonei arbustilor pitici. *Fauna Asezarea geografica, varietatea reliefului, a climei si a vegetatiei, ca si trecutul geologic al tarii se reflecta si in componenta faunei si raspandirea ei pe regimuri naturale.
Dupa cum cunoastem din Geografia patriei noastre, la noi in tara sunt cunoscute 4 complexe faunistice:

-- al luncii

-- al stepelor

-- al zonei forestiere

-- al zonei alpine
In cele ce urmeaza prezentam unele elemente ale complexelor faunistice ce se intalnesc in muntii Poiana Ruscai si Deci a Padesului.
A. Fauna padurilor
Padurile de fag si stejar, destul de reprezentate in zona sunt populate cu o serie de specii de animale ca: vulpea, lupul, mistretul, veverita, pisica salbatica, caprioara, jderul si altele.
Dintre pasarile prezentate in preajma Nadragului amintim: ciocanitoarea, cucul, gai��a, pitigoiul, cocosul de munte, cocosul de mesteacan etc.
In padurile Nadragene in vecinatate cu padurile Ruschitei si Obrejei, s-au semnalat cateva familii de cerbi carpatini, iar in Pades cateva exemplare de ursi, trecuti in aceste teritorii din padurile Hategului si ale Hunedoarei.
B. Fauna alpina nu este prezeta in muntii Poiana Ruscai si, deci, nici in zona Pades
C. Fauna acvatica
Pe cursurile noastre de apa – paraiele Pades si cornet in mod deosebit – este prezentat pastravul indigen si cel curcubeu, la fel si pe paraul Nadragel. Cu ani in urma aceste specii de pastrav coborau inspre zona din apropierea Crivinei si chiar pana la Jdioara. In ultimii 20 de ani prezenta acestuia se opreste pe teritoriul comunei, pana in apropiere de uzina de unde probabil datorita tehnologiilor de zincare si plumbuire a tablei, a unor scapari acidentale de acid sulfuric in piriu, pastravul nu mai poate trece in aval, acestei specii placandu-i in mod deosebit apele repezi si curate. In aval de uzina, isi fac aparitia alte specii de peste: elanul, mreana, stiuca si bibanul, mai ales in zona Crivinei spre Jdioara.

Obiective Turistice pe o rază de 50 Km

Cazare pe o rază de 50 Km

Unitate Turistică Exemplu

sloganul dumneavoastră aici

Clasificare:

Localizare: Poiana Mărului

Aprecieri: 

Pentru ca fiecare vizitator să-și formeze o impresie despre unitatea dunmneavoastră este bine să definiți o foarte scurtă prezentare ce va apărea în majoritatea paginilor principale respectiv în motoarele de căutare. Astfel indiferent pe ce pagină a mini site-ului dumneavoastră sosește clientul, va avea acces la o scură prezentare. Încercați să cuprindeți tot ce este mai important, mai captivant despre afacerea dumneavoastră în acest paragraf.

Informații

despre noi termeni si conditii politica de confidentialitate

Contact

invita prieteni contact administrator opinia ta raportează eroare

Copyright © 2010 - 2012 
Romania Tourist Info

Regiuni Turistice

transilvania moldova muntenia banat crișana bucovina oltenia dobrogea marea neagră delta dunării dunărea bucurești maramureș

Categorii
Obiective Turistice

orașe muzee case memoriale cetăți / castele mănăstiri / biserici turism rural drumeție munți peșteri lacuri râuri pescuit parcuri naționale rezervații naturale

Utile

Hartă Rutieră

Colaboratori

Gina

 

Referinte

Romania Tourist Info pe Facebook Romania Tourist Info pe Twitter RSS feed
PageRank Checking Icon

Parteneri

Societatea Carpatină Ardeleană Harta Rutiera a Romaniei toți partenerii