Turism Romania
blank

Obiective Turistice

Cazare Hartă Imagini Jurnal Turistic Comunitate

Manastirea Hadambu

Mulțumim colaboratorilor: GAB, Ella

(4 voturi)

Informații
Generale

Galerie
Foto
Hartă
Turistică
Cazare
în Apropiere
Păreri și Sfaturi
Pentru Turiști
Agrement

Manastiri, Biserici

Informații Geografice

Cea mai apropiata localitate
Iasi

Județ
Nespecificat

Zona Turistică
Moldova

Coordonate Geografice
47.06867589722837(Lat.), 27.539965820312545(Lon.)

Accesibilitate

Specifică o localitate de pornire și afișează harta rutieră spre Iasi.

( hartă rutieră )

De aici, obiectivul turistic este accessibil
mașina de familie, fără mijloace de transport în comun

Descriere

Manastirea Hadambu este o manastire ortodoxa din Romania, situata in satul Schitu Hadambului din comuna Mironeasa (judetul Iasi). Manastirea se afla la o distanta de 30 de kilometri fata de municipiul Iasi si a fost ctitorita de boierul grec Iani Hadambu in anul 1659.

Ansamblul Manastirii Hadambu a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din judetul Iasi din anul 2004, avand codul de clasificare IS-II-a-A-04242 si fiind alcatuit din urmatoarele 3 obiective [1]:

* Biserica "Nasterea Maicii Domnului" - datand din perioada 1659, avand codul IS-II-m-A-04242.01
* Turnul de intrare - datand din secolul al XVII-lea, avand codul IS-II-m-A-04242.02
* Zidul de incinta - datand din secolul al XVII-lea, avand codul IS-II-m-A-04242.03
Din unele documente domnesti aflam ca, in anul 1659, voievodul Gheorghe Ghica (1658-1659) i-a daruit boierului grec Iani Hadambu, fost chelar, un loc "in padurea Iasilor, la Dealul Mare", pentru a construi o biserica cu hramul "Nasterii Preacinstitei si Nascatoarei de Dumnezeu". Un apropiat al domniei, boierul avea cateva mosii in judetele Iasi si Vaslui, numai in Iasi avand 22 dughene, locuri de case, pivnite de piatra pe Ulita Mare, case in Targul vechi de jos. [2] Boierul Iani Hadambu a primit aceasta proprietate cu scopul de a reinnoi o veche bisericuta de lemn din secolul al XV-lea, avand hramul "Sfantul Ierarh Nicolae".

Pisania care este scrisa in slavona veche, daltuita in piatra si situata deasupra usii de la intrarea in biserica, glasuieste urmatoarele: "Cu voia Tatalui, cu ajutorul Fiului si cu savarsirea Sfantului Duh, a reinnoit si facut aceasta biserica dumnealui Iani Hadambu in padurea Iasilor din Dealul Mare unde este hramul Precistei si Nascatoarei de Dumnezeu in zilele lui Io Ghiorghe Ghica Voievod, in anul 7169 (1659), septembrie 8".

Manastirea care s-a numit "Hadambu", dupa numele ctitorului ei, este un complex monastic fortificat, defensiv, construit in a doua jumatate a secolului al XVII-lea. Biserica si zidurile sunt construite din piatra de cariera sub forma unei fortarete, datorita acelor vremuri vitrege cand navaleau turcii si tatarii, pradand manastirile.

De-a lungul existentei sale, Manastirea Hadambu a fost supusa mereu eroziunii timpului si vicisitudinilor istoriei. In jurul anului 1810, schitul Hadambu era inchinat Manastirii Galata, iar apoi pentru 3 ani Sfantului Mormant de la Ierusalim. Aici au vietuit mai multe generatii de calugari greci pana in timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), cand a fost data legea secularizarii averilor manastiresti (1863). In urma acestei legi, monahii greci au fost obligati sa paraseasca manastirea.

Complexul monahal a ramas in parasire, fiind gasit intr-o stare de degradare prin anii '30 ai secolului al XX-lea de catre marele istoric Nicolae Iorga. Acesta aflase aici un zid de caramida tare stropita cu pete albe de var, care inconjura biserica Hadambului, de la care se vedea, intre copaci, acoperisul de sindrila sparta, loc tocmai bun pentru scoala.

Abia in anul 1937 Manastirea Hadambu redevine vatra de spiritualitate monahala, aici stabilindu-se primii calugari romani, pastoriti de ieromonahul Iov Mazilu (1891-1974). Acestia au reparat acoperisul bisericii, au reparat bolta bisericii si au consolidat o parte a zidurilor bisericii cu caramida, ceea ce se vede si in zilele noastre.

Nici calugarii romani nu au stat prea mult, deoarece in urma Decretului nr. 410/1959 manastirea a fost desfiintata. Cand a vizitat aceste locuri in anul 1976 in vederea inscrierii schitului in monumentalul „Dictionar enciclopedic de arta medievala romaneasca”, reputatul istoric de arta Vasile Dragut a gasit aici un complex fortificat, reprezentativ pentru arhitectura moldoveneasca din secolul al XVII-lea, cu o biserica de mici dimensiuni, turnul portii servind si de clopotnita, plus constructii anexe aflate in ruina.
Aflata pentru a doua oara in parasire pentru o perioada de 30 ani de aceasta data, Manastirea Hadambu a fost redeschisa in anul 1990, cand, din incredintarea IPS Daniel Ciobotea, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, a fost numit ca staret al Manastirii protosinghelul Nicodim Gheorghita. De atunci, s-a construit un corp de chilii si s-au facut multe imbunatatiri gospodaresti.

A fost construita o noua biserica de mari dimensiuni cu hramul „Acoperamantul Maicii Domnului”, care a fost realizata in stilul traditional stefanian. Ea a fost pardosita cu marmura de Ruschita, prelucrata in atelierele de la Holboca - Iasi. Biserica a fost pictata in tehnica „al fresco” de catre maestrul Vasile Buzuloiu din Bucuresti, pictarea fiind continuata de ucenicul sau, Vasile Gheorghita.

In ziua de 22 ianuarie 2003, la ora 19,30, [3]a izbucnit un naprasnic incendiu la Manastirea Hadambu, in care au ars 28 chilii. In acest incendiu a murit tanarul Nicusor Leuca, de 17 ani, originar din Vicovu de Sus (judetul Suceava), care de copil frecventa manastirea, asa dupa cum a comunicat un bun cunoscator al locurilor, scriitorul Claudiu Paradais, unde, de cate ori venea isi indeplinea, cu mare constiinciozitate, ascultarea de paracliser, nazuind sa devina el insusi monah aici. Toata casa s-a transformat in scrum, inclusiv cartile si obiectele bisericesti adapostite intr-o magazie, cu exceptia Icoanei Maicii Domnului, Facatoare de Minuni [4]. Din cauza drumului greu accesibil, a poleiului de pe drumul forestier si a inclinatiei pantei, cele trei autospeciale cu apa au ajuns cu greutate dupa doua ore de la izbucnirea incendiului. Din primele cercetari efectuate a reiesit ca incendiul a pornit de la supraincalzirea unui cos de evacuare, care nu a fost protejat termic [5]. Aceasta tulburatoare experienta umana este exprimata indeobste in Jertfa Zidirii, valabila la romani si in Balada Mesterului Manole, dar si in legenda intemeierii Manastirii Putna.

Monumentala biserica cu hramul „Acoperamantul Maicii Domnului” a fost sfintita la data de 8 septembrie 2008 de catre IPS Teofan Savu, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, PS Calinic Botosaneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iasilor, PS Ioachim Bacauanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Romanului si PS Corneliu Barladeanul, inconjurati de un sobor de 45 de preoti si diaconi. La acest eveniment au luat parte peste 10.000 credinciosi din intreaga tara [6].

In paralel cu constructia noii biserici si a complexului de chilii, a fost restaurata si biserica veche. Ea a fost reconsolidata, i s-a facut un nou acoperis in stil moldovenesc, o noua catapeteasma, precum si un nou baldachin pentru icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului. De asemenea, a fost consolidat si turnul clopotnita [7]. La data de 11 octombrie 2009, cu prilejul implinirii a 350 de ani de la atestarea documentara a bisericii vechi, lacasul de cult cu hramul "Nasterea Maicii Domnului" a fost resfintit de un sobor de preoti in frunte cu IPS Mitropolit Teofan Savu al Moldovei si Bucovinei, PS Episcop Vincentiu Grifoni al Sloboziei si Calarasilor si PS Episcop-Vicar Calinic Botosaneanul al Arhiepiscopiei Iasilor [8].

In prezent, la Manastirea Hadambu vietuieste o obste de 10 calugari, care impleteste rugaciunea cu activitatile gospodaresti. Pelerinajele la manastirea de hram (8 septembrie) atrag aici mii de credinciosi.
Manastirea Hadambu este un complex fortificat, reprezentativ pentru arhitectura moldoveneasca din secolul al XVII-lea. Zidul de incinta are un plan dreptunghiular, fiind prevazut la colturi cu turnuri circulare, specifice constructiilor cu functii de aparare (cetati) din acea vreme. Turnul de la intrare avea atat rol de turn de intrare, cat si de clopotnita.

Biserica manastirii, purtand hramul "Nasterea Maicii Domnului", este de proportii reduse si prezinta un plan mixt, ea caracterizandu-se prin diferite amenajari defensive. Ea este consolidata din piatra bruta si are peretii cu chenare gotice.

Noua biserica se remarca prin dimensiunile sale mari, fiind plasata in varful Dealului Mare de unde domina privelistea si se asambleaza perfect cu peisajul din jur. Demisolul bisericii a fost amenajat ca paraclis, fiind pus sub protectia Sfantului Ierarh Nicolae, praznic celebrat in ziua de 6 decembrie a fiecarui an.

Un alt element component al ansamblul monahal de la Manastirea Hadambu este cladirea arhondaricului, proiectata de arhitectul Bogdan Negoita, care se distinge prin proportiile sale monumentale si prin aspectul sau palatinal. Acoperisul a fost realizat de catre mesteri din satul Oglinzi - Neamt, iar invelitorile cladirilor, din tabla de cupru, au fost executate de mesterul Ion Lica si de ucenicii sai din Targu Neamt. Fiind de proportii foarte mari, arhondaricul dispune de un numar mare de locuri de cazare, avand posibilitatea sa adaposteasca un numar de 500 pelerini.

Printre realizarile care au avut loc la Manastirea Hadambu dupa redeschiderea sa mentionam monumentalul edificiu al arhondaricului, staretia veche, agheasmatarul, trei fantani si impodobirea cu pictura si mobilier a bisericilor, toate fiind realizate cu cheltuiala exclusiva a credinciosilor (donatii si sponsorizari), printre care si a unor distinse personalitati si oameni de afaceri din judetele Iasi si Suceava, printre care si deputatul social-democrat Valer Dorneanu. Cele trei clopote au fost lucrate la Cernauti, fiind donate de cativa credinciosi din oraselul Crasna, o localitate situata nu departe de Vicovul de Sus - Suceava [9].

Manastirea si-a marit de cel putin trei ori suprafata pe care o detinea cumparand terenurile localnicilor din apropiere, in prezent avand in jur de 5 hectare de pamant. Vizavi de curtea Manastirii, pe Dealul Mare, urmeaza sa fie construit un azil de batrani.
Printre obiectele de cult renumite ale manastirii se distinge in mod deosebit prin densitatea sa picturala si prin atmosfera grava pe care o degaja Icoana Maicii Domnului cu Pruncul, considerata ca fiind facatoare de minuni. Aceasta icoana a fost pictata in anul 1938 de catre preotul romascan Octavian Zmau si donata schitului de ieromonahul Iov Mazilu, egumenul acestui schit. In anul 1960, schitul a fost inchis, iar icoana nu a mai vazut lumina zilei timp de 32 de ani. Dupa redeschiderea manastiri in anul 1992, icoana a fost gasita in fosta catapeteasma a bisericii.

Ulterior, aceasta icoana a fost ferecata in argint de catre mesterul Ion Contfas din orasul Targu Neamt. Coroanele Mantuitorului si Maicii Domnului sunt din aur, decorate cu pietre pretioase, rubine, safire si smaralde, ele fiind donate de familia Constantin, Roxana si Elena Amariei din Piatra Neamt [10].

Din aceasta icoana a izvorat in diferite ocazii mir. In duminica Bobotezei anului 1992, pentru prima data ochiul drept al Maicii Domnului a lacrimat, apoi in anul 1993, in ajunul sarbatorii Sfintei Cuvioase Parascheva, din umarul drept au curs trei picaturi de mir. In data de 22 februarie 1995 a curs mir din mitra, mir care a stat la vedere aproape doua saptamani. Dupa cum spun cei care frecventeaza regulat manastirea, de atunci curge mir aproape saptamanal. In ziua de duminica, 20 august 1995, a curs mir continuu, timp de circa 7 minute. In vara si toamna anului 1998, a curs mir atat din chipul lui Iisus, cat si din vesmintele Maicii Domnului. Pentru a o proteja de deteriorare, icoana a fost imbracata in foita de aur si s-a amplasat un paravan protector din sticla.

De asemenea, si din Icoana Sfantului Ioan Botezatorul izvoraste mir. Aceasta icoana a fost donata bisericii de catre sotii Gabriela si Sabin Dranceanu, odata cu instalarea unei noi catapetesme. Icoana a varsat pentru prima data mir de Boboteaza, dupa slujba Sfintei Liturghii, in data de 6 ianuarie 1999, la ora 12. Apoi, acest lucru s-a repetat trei zile mai tarziu, la data de 9 ianuarie.
Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Had%C3%A2mbu

Obiective Turistice pe o rază de 50 Km

Cazare pe o rază de 50 Km

Unitate Turistică Exemplu

sloganul dumneavoastră aici

Clasificare:

Localizare: Poiana Mărului

Aprecieri: 

Pentru ca fiecare vizitator să-și formeze o impresie despre unitatea dunmneavoastră este bine să definiți o foarte scurtă prezentare ce va apărea în majoritatea paginilor principale respectiv în motoarele de căutare. Astfel indiferent pe ce pagină a mini site-ului dumneavoastră sosește clientul, va avea acces la o scură prezentare. Încercați să cuprindeți tot ce este mai important, mai captivant despre afacerea dumneavoastră în acest paragraf.

Informații

about us termeni si conditii politica de confidentialitate

Contact

invita prieteni contact administrator opinia ta raportează eroare

Copyright © 2010 - 2012 
Romania Tourist Info

Regiuni Turistice

transilvania moldova muntenia banat crișana bucovina oltenia dobrogea marea neagră delta dunării dunărea bucurești maramureș

Categorii
Obiective Turistice

orașe muzee case memoriale cetăți / castele mănăstiri / biserici turism rural drumeție munți peșteri lacuri râuri pescuit parcuri naționale rezervații naturale

Utile

Hartă Rutieră

Colaboratori

GABElla

 

Referinte

Romania Tourist Info pe Facebook Romania Tourist Info pe Twitter RSS feed
PageRank Checking Icon

Parteneri

Societatea Carpatină Ardeleană Harta Rutiera a Romaniei toți partenerii