Turism Romania
blank

Obiective Turistice

Cazare Hartă Imagini Jurnal Turistic Comunitate

Mănăstirea Bistrița

Mulțumim colaboratorilor: gabi

(7 voturi)

Informații
Generale

Galerie
Foto
Hartă
Turistică
Cazare
în Apropiere
Păreri și Sfaturi
Pentru Turiști
Agrement

Istorie, Cultura, Traditie, Legende, Manastiri, Biserici, Orase, Muzee

Informații Geografice

Cea mai apropiata localitate
Adresa: sat. Bistrița, com. Alexandru cel Bun, jud. Neamt

Județ
Nespecificat

Zona Turistică
Moldova

Coordonate Geografice
46.9300602006433(Lat.), 26.358935546875045(Lon.)

Accesibilitate

Specifică o localitate de pornire și afișează harta rutieră spre Adresa: sat. Bistrița, com. Alexandru cel Bun, jud. Neamt.

( hartă rutieră )

De aici, obiectivul turistic este accessibil
mașina de familie, fără mijloace de transport în comun

Descriere

Manastire de calugari
Staret: arhimandrit Toderita Petru Pavel
Adresa: sat. Bistrita, com. Alexandru cel Bun, jud. Neamt
Telefon:
Acces: DN 15 drumul Piatra Neamt - Bicaz
Ctitor: Alexandru cel Bun
Anul zidirii: 1407
Hramul: Adormirea Maicii Domnului, Izvorul Tamaduirii

Manastirea Bistrita: Istoric

Manastirea Bistrita, una dintre cele mai importante ctitorii musatine, se gaseste la 7 kilometri vest de orasul Piatra Neamt.
Primul ctitor al acestei manastiri este considerat, dupa traditie, voievodul Petru I Musat al Moldovei (1375-1391), care a ridicat aici un schit din lemn. Insa adevaratul ctitor al Manastirii Bistrita este voievodul Alexandru cel Bun al Moldovei (1400-1432), care, in anul 1400, incepe zidirea unei biserici impunatoare din piatra, finalizata si sfintita in 1402, in locul vechii biserici din lemn. Aceasta biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului“ a fost aleasa de Alexandru cel Bun ca necropola pentru el si familia sa.
Prima atestare documentara a Manastirii Bistrita este un act emis la data de 7 ianuarie 1407 de catre mitropolitul Iosif al Moldovei.
Manastirea Bistrita a ajuns la o situatia infloritoare inca de la inceputul secolului al XV-lea. Hrisovul din 11 iulie 1428, prin care i se inchinau Manastirii Bistrita 50 de biserici, cu scoaterea lor de sub autoritatea domnului si arhiereului, arata ca ctitoria lui Alexandru cel Bun avea drepturi de cvasiepiscopie. Ca si in timpul lui ªtefan cel Mare (dupa cum rezulta dintr-un uric din 20 mai 1459) Manastirea Bistrita se gasea in pozitia de „scaun de judecata“ a pricinilor si a neintelegerilor iscate in rindul supusilor sai.
Dupa trecerea la cele vesnice a lui Alexandru cel Bun, inchinarile, prerogativele si privilegiile Manastirii Bistrita nu s-au diminuat, ci dimpotriva, s-au inmultit prin bunavointa domnitorilor. Faptul ca multi boieri si demnitari importanti, pina in anul 1677 (data la care Manastirea Bistrita a fost inchinata Sfintului Mormint din Ierusalim), au inzestrat-o cu diferite danii, arata ca reusise sa se impuna ca o prezenta vie si respectata in constiinta religioasa si morala a tarii.
In 1498, ªtefan cel Mare, nepotul ctitorului, a zidit la intrarea in manastire un turn clopotnita caruia ii adauga la etaj un paraclis domnesc, avind harul Sf. Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava, protectorul Moldovei. Domnitorul a infrumusetat pietrele funerare de pe mormintele bunicilor sai, aflate in gropnita bisericii Manastirii Bistrita. Intre 1490 si 1494 el a donat Manastirii Bistrita doua clopote: unul de cca. 200 kg (care este folosit si astazi) si al doilea clopot de cca. 800 de kg, turnat chiar in incinta manastirii de catre mesteri tocmiti de domnitor (din cauza unei fisuri acest clopot a fost scos din uz si se afla in prezent in muzeul manastirii).
Intre 1541-1546, Petru Rares finalizeaza zidirea paraclisului in forma de nava, imprejmuieste asezamintul cu ziduri inalte si groase de piatra, reface turnul-clopotnita de la intrare, inalta si picteaza casa domneasca si amenajeaza scoala domneasca. El extinde paraclisul lui ªtefan cel Mare din clopotnita prin construirea unei nave sprijinite pe arce de zid, reinnnoind „din temelie“ biserica, pe care „o infrumuseteaza pe dinauntru si pe dinafara“. De aceea, pe buna dreptate, Petru Rares este socotit de catre istorici ca fiind al treilea ctitor al Manastirii Bistrita (dupa Alexandru cel Bun).
Ultimul domn musatin care a contribuit substantial la refacerea si consolidarea manastirii a fost Alexandru Lapusneanu (1552-1561). In anul 1554, domnitorul reface biserica manastirii, zidurile sint intarite, ajungind la grosimea de 3 metri. Totodata, bisericii i se adauga pridvorul.
In anul 1704, prin doua acte semnate si parafate in prezenta sfatului tarii si a patriarhului de Ierusalim, s-a incuviintat excluderea aproape completa a manastirilor inchinate din sistemul economic, juridic si politic al tarii. In anul 1821, peste Manastirea Bistrita s-a abatut o noua nenorocire: detasamentele grecesti inarmate ale Eteriei au fost infrinte de ostile otomane, care au jefuit apoi asezamintul monahal. In urma acestui jaf, doar icoana Sfintei Ana a ramas nevatamata. Manastirea Bistrita s-a aflat in aceasta situatie critica pina in 1863 (exceptind perioada 1704-1733, in care manastirea a fost sub ascultarea Mitropoliei Moldovei), cind domnitorul Alexandru Ioan Cuza a secularizat averile manastiresti. O redresare incurajatoare s-a produs in viata Manastirii Bistrita intre cele doua razboaie mondiale si in special in timpul egumenului Ghenadie Caraza. La initiativa lui s-a replantat livada manastirii (12 hectare) si s-a infiintat fabrica de luminari din ceara curata „Albina“.
Dupa 1944, odata cu instalarea regimului comunist, Manastirea Bistrita, ca de altfel intreaga Biserica Ortodoxa Romana, a avut mult de suferit. Multi calugari au fost indepartati din manastire, iar activitatea misionara si pastorala a fost restrinsa.
In anul 1967 la Manastirea Bistrita au inceput lucrarile de restaurare finantate de catre stat. Aceste lucrari au fost intrerupte in anul 1977, cind a fost desfiintata Directia Monumentelor Istorice.
Din anul 1979 si pina in toamna anului 1984, sub indrumares Inalt Prea Sfintitului Mitropolit Teoctist si prin silinta obstii bistritene, precum si prin contributia credinciosilor din Piatra Neamt, Viisoara si Bistrita, la Manastirea Bistrita s-au finalizat lucrarile de restaurare a palatului domnesc, a celor doua case egumenesti, a scolii lui Petru Rares, a zidurilor de incinta si a chiliilor. Au fost restaurate: pictura murala din interiorul bisericii, frescele de pe peretele vestic al pridvorului si frescele exterioare de pe turnul clopotnita.
Un moment de cotitura in viata Manastirii Bistrita a fost anul 1989, cind a fost inlaturat regimul comunist. Prin grija Inalt Prea Sfintitului Mitropolit Daniel, Manastirea Bistrita a redevenit un asezamint de referinta.

Obiective Turistice pe o rază de 50 Km

Cazare pe o rază de 50 Km

Unitate Turistică Exemplu

sloganul dumneavoastră aici

Clasificare:

Localizare: Poiana Mărului

Aprecieri: 

Pentru ca fiecare vizitator să-și formeze o impresie despre unitatea dunmneavoastră este bine să definiți o foarte scurtă prezentare ce va apărea în majoritatea paginilor principale respectiv în motoarele de căutare. Astfel indiferent pe ce pagină a mini site-ului dumneavoastră sosește clientul, va avea acces la o scură prezentare. Încercați să cuprindeți tot ce este mai important, mai captivant despre afacerea dumneavoastră în acest paragraf.

Informații

about us termeni si conditii politica de confidentialitate

Contact

invita prieteni contact administrator opinia ta raportează eroare

Copyright © 2010 - 2016 
Romania Tourist Info

Regiuni Turistice

transilvania moldova muntenia banat crișana bucovina oltenia dobrogea marea neagră delta dunării dunărea bucurești maramureș

Categorii
Obiective Turistice

orașe muzee case memoriale cetăți / castele mănăstiri / biserici turism rural drumeție munți peșteri lacuri râuri pescuit parcuri naționale rezervații naturale

Utile

Hartă Rutieră

Colaboratori

gabi

 

Referinte

Romania Tourist Info pe Facebook Romania Tourist Info pe Twitter RSS feed
PageRank Checking Icon

Parteneri

Societatea Carpatină Ardeleană Harta Rutiera a Romaniei toți partenerii