Turism Romania
blank

Obiective Turistice

Cazare Hartă Imagini Jurnal Turistic Comunitate

Dalboșeț, Caraș-Severin

Mulțumim colaboratorilor: Ana

Informații
Generale

Galerie
Foto
Hartă
Turistică
Cazare
în Apropiere
Păreri și Sfaturi
Pentru Turiști
Agrement

Informații Geografice

Localitate
Dalboșeț

Județ
Caraș-Severin

Zona Turistică
Nespecificat

Coordonate Geografice
44.86538030(Lat.), 21.95553050(Lon.)

Accesibilitate

Specifică o localitate de pornire și afișează harta rutieră spre Dalboșeț, Caraș-Severin.

( hartă rutieră )

Obiectivul turistic se afla
în oraș mic/sat ușor accesibil (autobuz, tren, etc.)

Descriere

Dalboset este o localitate in judetul Caras-Severin, Banat, Romania. *Primari
--2004-2008: Vasile Fuicu (PD)

--din 2008: Sorin Bacila (PNL)
Dalbosetul este asezat in sudul Banatului, la sud de orasul Anina.
Coordonatele sale geografice sunt 21.950001° longitudine estica si 44.866699° latitudine nordica.
"Situata in partea sudica a judetului Caras-Severin, pe DJ 571 B, localitatea Dalboset, resedinta comunei cu acelasi nume, se afla la o distanta de cca 11 km de Bozovici si 77 km de municipiul Resita. Comuna Dalboset se intinde pe o suprafata de 10.543 ha, din care 4077 ha reprezinta terenul agricol.
In componenta administrativa a comunei se regasesc localitatile Dalboset, Sopotu Vechi, Barz, Boina, Boinita, Prislop si Resita Mica.
Amplasata, cu aproximatie, in partea centrala a Depresiunii Almajului (Bozoviciului), care desparte cristalinul Muntilor Almajului de culmile Muntilor Semenic, depresiunea prezinta un relief colinar, faliat pe margini cu terase fluviatile, in trepte largi, mai ales in partea stanga a raului Nera, care in curgerea sa de la NE spre SE, constituie si limita nordica a perimetrului comunei.
In amsamblu, elementele complexului geografic, desfasurate intr-un plan general inclinat de la SE la NV, individualizeaza trei unitati principale de microrelief: muntele, partea sudica a teritoriului comunal fiind parte integranta a Muntilor Almajului, cu inaltimi de pana la 900 m (Talva Blidarului 897 m, Cracul Mare 753 m, Culmea Sichevita 748 m, varfurile Nosovati si Rujetu 672 m), terasele, ca element de tranzitie intre zona montana si lunca Nerei, prezentand si acestea o mare energie de relief, care coboara de la sud spre nord, pe nivele succesive la 50-150 m altitudine relativa si lunca, cu o pondere mai mica, desfasurata de-a lungul raului Nera si a afluentilor acestuia.
Hidrografia este reprezentata de raul Nera care are un curs permanent cu debit fluctuabil, in functie de precipitatii si o serie de afluenti care nu au un curs permanent, cu originea in masivul Muntilor Almajului, intre care mai semnificativi sunt Sopotu Vechi, Barzul, Boina, Boinita, Dalbosetu, Resita si Selestiu.
Climatul temperat-continental moderat, cu nuante mediteraneene, prezinta unele particularitati locale ca urmare a faptului ca depresiunea se afla la adapostul Muntilor Semenic si Almaj, verile fiind nu prea calduroase, iar iernile nu prea geroase. Temperatura medie anuala este de 9,20C (statia Bozovici), iar media multianuala a precipitatiilor oscileaza intre 700-800 mm (Atlas climatologic, 1966), cu mentiunea ca la statia Bozovici, cu observatii accesibile incepand din 1973, valoarea medie inregistrata este de 673 mm. Frecvent, ploile au un caracter torential.
Teritoriul comunei, incadrat in zona padurilor de foioase de tip estival, cu un relief dispus in amfiteatru, favorizeaza dezvoltarea unor complexe vegetale destul de variate, cu predominanta tipului de zonalitate verticala.
Padurile prezinta frecvente schimbari ale etajarii, conditionate de orientarea vailor si interfluviilor, de existenta abrupturilor petrografice si structurale, de relieful depresionar si de microclimatele specifice, speciile predominante fiind Fagus silvatica (fag), Quercus petraea, Q. polycarpa, Q. dalechampii (gorun), Q. pubescens (stejar pufos), Q. cerris (cer), Q. frainetto (garnita), Tilia tomentosa (tei alb), Fraxinus ornus (mojdrean), Robinia pseudacacia (salcam), Betula verrucosa (mesteacan).
Pe langa arbusti larg raspanditi ca Prunus spinosa (porumbar), Rosa canina (maces), Ruscus aculeatus (ghimpe), Crataegus monogyna (paducel), Corilis avellana (alun), in locul padurilor termofile defrisate se instaleaza specii submediteraneene precum Cotinus coggygria (scumpie), Syringa vulgaris (liliac), Padus mahaleb (visin turcesc).
In lunca Nerei sunt frecvente salcetele (Salix alba, S. fragilis, S. triandra, S. purpurea), Populus alba, P. nigra (plop alb si negru) si zavoaie de arini (Alnus glutinosa).
Ca specii declarate monumente ale naturii, in padurile in amestec pe stancarii subalpine, se poate intalni Larix decidua (zada), iar in padurile termofile Taxus baccata (tisa).
Pomii cultivati sunt, in principal, marul si prunul, dar plantatiile existente, amplasate in conditii de sol necorespunzatoare si slab intretinute, dau productii relativ scazute.
Pasunile si fanetele, desi detin o suprafata insemnata (64,2%), au o compozitie floristica necorespunzatoare si o productie slaba.
Plantele cultivate in mod curent sunt graul, orzul de toamna, secara, porumbul, cartoful, trifoiul si legumele in zona de lunca.
Prin gruparea unitatilor de teren (U.T.) din cartograma alaturata rezulta urmatoarele tipuri dominante de soluri :
1. Soluri brune argiloiluviale, 1-9 (tipice, pseudogleizate, vertice, amfigleizate): 13,0%;
2. Soluri brune luvice, 10-16 (pseudogleizate, amfigleizate): 8,4%;
3. Luvisoluri albice, 17-19 (pseudogleizate, fragipanice, glosice): 3,4%;
4. Soluri brune eumezobazice, 20-26 (gleizate, pseudogleizate, molice): 9,4%;
5. Soluri brune acide, 27 (tipice): 21,1%;
6. Soluri gleice, pseudogleice si negre clinohidromorfe, 28-40 (tipice, vertice, luvice): 5,7%;
7. Rogosoluri si soluri litice, 41-43 (tipice, vertice): 14,7%;
8. Soluri aluviale si aluviuni recente, 44-54 (tipice, gleizate): 7,0%;
9. Erodisoluri si soluri colmatate, 55-64 (tipice, gleizate, pseudogleizate): 15,9%;
10. Balti, ogase si ravene: 1,4%.
Terenul agricol al comunei se constituie din urmatoarele folosinte: arabil 1287 ha (31,6%), pasuni si fanete 2617 ha (64,2%), livezi 169 ha (4,1%), vii 4 ha (0,1%) .
Referitor la incadrarea in clase de calitate (fertilitate), pentru categoria de folosinta "arabil", situatia se prezinta astfel: cl. a II-a 293 ha (7,2%), cl. a III-a 438 ha (10,7%), cl. a IV-a 1497 ha (36,7%) si cl. a V-a 1849 ha (45,4%).
Factorii limitativi care influenteaza semnificativ calitatea invelisului de sol sunt dimensionati de deficitul rezervei de humus (moderat pe 42% din suprafata, sever 3,8%; foarte sever 15%), reactia acida a solului (moderata 21%), textura fina (limitari moderate 0,5%), textura grosiera (limitari severe 2,8%), volumul edafic util (limitari severe 38%, foarte severe 1%), panta terenului (limitari severe 48%, foarte severe 15%), alunecari de teren (extrem de severe 0,32%), excesul de umiditate freatica (sever 4,2%, foarte sever 3,7%), excesul de umiditate stagnanta (moderat 10,7%, sever 4,2%), inundabilitate (severa 3,6%).
Avand in vedere natura si intensitatea factorilor limitativi, lucrarile pedohidro-ameliorative si culturale curente vor viza cu precadere combaterea si prevenirea excesului de umiditate (canale, santuri, rigole etc.), a eroziunii de suprafata si de adancime, a alunecarilor de teren, precum si corectarea reactiei acide prin lucrari de amendare calcica periodica si fertilizare radicala.
Ponderea suprafetelor ocupate cu pajisti (pasuni si fanete) de 64,2% din suprafata cercetata impune, de la caz la caz, masuri de imbunatatire a calitatii acestora, intre care se remarca cele pur administrative (distrugerea musuroaielor si a resturilor vegetale fara valoare furajera etc.).
De fapt, vegetatia pajistilor, pe langa faptul ca reprezinta o sursa inepuizabila de furaje, de care este legata dintotdeauna traditia cresterii animalelor pe aceste meleaguri, are un rol important in prevenirea si combaterea eroziunii solului.
"Din volumul „PANOPTIC AL COMUNELOR BANATENE DIN PERSPECTIVA PEDOLOGICA" de Dorin Tarau si Marcel Luca. Editura Marineasa, Timisoara, 2002

Obiective Turistice pe o rază de 50 Km

Cazare pe o rază de 50 Km

Unitate Turistică Exemplu

sloganul dumneavoastră aici

Clasificare:

Localizare: Poiana Mărului

Aprecieri: 

Pentru ca fiecare vizitator să-și formeze o impresie despre unitatea dunmneavoastră este bine să definiți o foarte scurtă prezentare ce va apărea în majoritatea paginilor principale respectiv în motoarele de căutare. Astfel indiferent pe ce pagină a mini site-ului dumneavoastră sosește clientul, va avea acces la o scură prezentare. Încercați să cuprindeți tot ce este mai important, mai captivant despre afacerea dumneavoastră în acest paragraf.

Informații

despre noi termeni si conditii politica de confidentialitate

Contact

invita prieteni contact administrator opinia ta raportează eroare

Copyright © 2010 - 2012 
Romania Tourist Info

Regiuni Turistice

transilvania moldova muntenia banat crișana bucovina oltenia dobrogea marea neagră delta dunării dunărea bucurești maramureș

Categorii
Obiective Turistice

orașe muzee case memoriale cetăți / castele mănăstiri / biserici turism rural drumeție munți peșteri lacuri râuri pescuit parcuri naționale rezervații naturale

Utile

Hartă Rutieră

Colaboratori

Ana

 

Referinte

Romania Tourist Info pe Facebook Romania Tourist Info pe Twitter RSS feed
PageRank Checking Icon

Parteneri

Societatea Carpatină Ardeleană Harta Rutiera a Romaniei toți partenerii