Turism Romania
blank

Obiective Turistice

Cazare Hartă Imagini Jurnal Turistic Comunitate

Cetatea Ziridava

Mulțumim colaboratorilor: Scoala, GAB

(5 voturi)

Informații
Generale

Galerie
Foto
Hartă
Turistică
Cazare
în Apropiere
Păreri și Sfaturi
Pentru Turiști
Agrement

Informații Geografice

Cea mai apropiata localitate
Pecica

Județ
Nespecificat

Zona Turistică
Banat

Coordonate Geografice
46.15261177783553(Lat.), 20.98579497337346(Lon.)

Accesibilitate

Specifică o localitate de pornire și afișează harta rutieră spre Pecica.

( hartă rutieră )

De aici, obiectivul turistic este accessibil
mașina de familie, fără mijloace de transport în comun

Descriere

Ziridava
a fost o cetate dacica. Astazi se crede ca cetatea Ziridava se afla in orasul Arad.
Enumerand orasele Daciei, geograful grec Ptolemeu (Claudius Ptolaemeus), in lucrarea sa “Geographia” mentioneaza localitatea Ziridava in extremul vest al Daciei. Acesta este singurul izvor de geografie antica mai amanuntit, pentru teritoriile de la nordul Dunarii, care a pana la noi.
Datele furnizate de Ptolemeu au fost analizate si verificate de Vasile Parvan in lucrarea sa “Getica”. Parvan s-a ocupat de toate localitatile mentionate. In ce priveste Ziridava, el arata ca Ptolemeu a plasat acest oras in extremul vest al Daciei, catre Tisa mijlocie si il identifica, ipotetic, cu localitatea Cenad de azi, localitate situata pe malul stang al Muresului.
Pe de alta parte, la Cladova (judetul Arad) un numar de caramizi romane stampilate au fost descoperite in locul unde se crede ca a fost Ziridava.
Alti autori (Ion Horatiu Crisan), pe baza altor cercetari, emit ipoteza ca Ziridava lui Ptolemeu ar putea fi identificata cu localitatea Pecica, aflata tot in judetul Arad.
Enumerand orasele Daciei, geograful grec Claudius Ptolaemeus, in lucrarea sa „Geographia” mentioneaza in extremul vest al Daciei lo­calitatea Ziridava. Este indeobste cunoscut faptul ca, desi Ptolemeu traieste in secolul II e.n. el rezuma stiri geografice mai vechi incepind cu Agrippa care a trait pe vremea lui Augustus, pina la cartografii anonimi de pe timpul lui Marcus – Aurelius.
Din analiza datelor furnizate de „Geographia” lui Ptolemeu reiese ca el a folosit la redactarea lucrarii sale indeosebi hartile lui Marinus din Tyr. Ptolemeu cunoaste deja pe iazigi intre Dunare si Tisa, populatie pa­trunsa aici imediat dupa moartea lui Augustus. Deci, in ce priveste stirile despre Dacia se inspira dintr-un izvor nu anterior secolului I e.n. identifica­rea exacta a toponimicelor date de Ptolemeu, cu toata indicarea coor­donatelor geografice, se poate face cu destula greutate si numai pe baza materialelor arheologice printre care, bineinteles, locul de frunte il ocupa inscriptiile. Numai atunci cind si inscriptiile atesta numele localitatii, iden­tificarea poate fi facuta cu siguranta. Cind insa numele nu figureaza in inscriptii, identificarea ramine ipotetica, asa cum este si in cazul incercarii de fata. 0 analiza aprofundata a datelor furnizate de Ptolemeu, singurul iz­vor de geografie antica mai amanuntit pentru teritoriile de la nordul Du­narii, ajuns pina la noi, a fost facuta de Vasile Parvan? in monumentala sa opera Getica. Ocupindu-se cu fiecare localitate in parte, in ce priveste Ziridava V. P a rvan arata ca Ptolemeu aseaza acest oras in extremul vest al Daciei, catre Tisa mijlocie si ipotetic il identifica cu Cenadul de azi, localitate situata pe malul sting al Muresului. Analizind insasi numele, Parvan ajunge la concluzia ca el este „bun getic”.
Ziridava este mentionata numai de Ptolemeu si lipseste din itinerariile romane ulterioare ca Tabula Peutingeriana sau geograful Ravenat. V. Parvan propunea identificarea Ziridavei cu Cenadul de azi (r. Sinnicolaul Mare, reg. Banat) pe baza descoperirilor de materiale arheologice romane facute aici. Intr-adevar, inca de la 1868, in mijlocul satului Cenadul vechi, cu prilejul saparii temeliilor bisericii noi, s-au descoperit caramizi romane, dintre care multe cu stampila legiunii XIII Gemina (CIL, III, 1629, 1018, 8065), un fragment de sarcofag, o piatra cu inscriptie frag­mentara (CIL, III, 6272) si un denar de la Faustina. Tot de aici se men­tioneaza mai tirziu, aparute cu ocazia diferitelor lucrari edilitare, alte ma­teriale arheologice romane: greutati, olane, monede de la imparatii Claudius II Gothicul, Aurelian, Probus si Constantius Caesar, fragmente cera­mice, capitele de coloane, fibule etc. Pina acum nu s-au facut sapaturi sis­tematice pe teritoriul comunei. Pe baza materialelor descoperite intam­plator se presupune ca la Cenadul Mare, pe malul sting al Muresului, exista in epoca romana o asezare cu caracter militar, avind probabil misiunea de a supraveghea transporturile pe Mures.
Daca locuirea in epoca romana la Cenad ne este dovedita prin abundente materiale arheologice, deocamdata nu cunoastem de aici decit doar citeva fragmente ceramice dacice provenite din descoperiri intimplatoare, fãra precizarea punctului topografic in care s-au gasit. Fragmentele ceramice se pastreaza in Muzeul regional al Banatului din Timisoara. Asa dar, pina acum nu se cunoaste aici o asezare dacica din secolul I care sa justifice califi­cativul de oras. in schimb, tot pe Mures, de data aceasta pe malul drept al riului, nu departe de Cenad, in hotarul comunei Pecica, jud. Arad, se cunoaste o intinsa si bogata statiune dacica care a depasit cadrul unei mici asezari rurale si care poate fi identificata, dupa parerea noastra, cu Zirida­va lui Ptolemeu.
Pentru lamurirea uneia dintre problemele putin cercetate din istoria patriei noastre si anume acea a dacilor din vestul tarii, in 1960 a luat fiinta santierul arheologic Pecica. In aceasta localitate, bine cunoscuta in literatura ar­heologica pentru epoca bronzului se facusera numeroase descoperiri de materiale dacice. Cea mai mare parte a acestor materiale au ramas insa nepublicate si se pastreaza in muzeul din Arad. Cele mai multe materiale da­cice provin din sapaturile lui Laszlo Domotor facute in anii 1898—1900, 1901 si 1902 la „Santul Mare”. in acelasi punct, in afara de L. Domotor, au mai facut sapaturi M. R o s k a in 1910—1911, 1923–1924 si Dorin Popescu in 1943. Atentia tuturor acestor cercetatori s-a concentrat insa, asupra asezarii din epoca bronzului situata pe acelasi loc, care a dat numele culturii Pecica, neglijind total sau aproape total vestigiile dacice pe care abia daca le mentioneaza.
„Santul Mare” este o movila situata pe malul drept al Muresului in hotarul comunei Pecica (fost Rovine), la aproximativ 7 km de localitate, in imedia­ta apropiere a hotarului comunei Semlac. Ea are forma ovala masurind in lungime 120 m, iar in latime 60—70 ni. Orientarea movilei este cu axul lung pe directia nord-est-vest, paralel cu cursul Muresului si face parte din a doua terasa fluviala a Muresului, de care a fost separata printr-un sant enorm ce o inconjoara pe toate laturile (vezi fig. 2), in afa­ra de cea de est-sud-est, unde printr-o panta abrupta este despartita de te­rasa pe care curge astazi Muresul. In felul acesta, movila are o fortificatie puternica alcatuita din santul despre care am vorbit, fara sa putem preciza daca fortificarea este naturala, adica, movila sa fi fost separata de restul terasei printr-un brat al Muresului, sau daca este o fortificatie artificiala, facuta de oameni in scopul fortificarii asezarii de pe movila. Fara sa fi facut cercetari, credem ca santul este natural avind in vedere ca el masoara peste 60 m largime la gura. Problema fortificatiei va constitui obiectul unor cercetari viitoare.
Sapaturile, incepute in anul 1960, au fost continuate si in vara anilor 1961 si 196210. Cele trei campanii de sapaturi au avut scopul de a lamuri locuirea dacica a „Santului Mare”, locuire atestata prin numeroase descoperiri de materiale dacice facute de cei care sapasera inainte pe acest loc. Departe de a fi terminate, sapaturile de la Pecica au dovedit existenta, pe platoul fortificat, a unei mari asezari dacice cu doua nivele de locuire. Deocamdata nu putem preciza limita cronologica a celor doua nivele de locuire. Fiind vorba de sapaturi destul de limitate, concluziile cu privire la cronologie sint ipotetice, lipsind deocamdata in­dicii sigure pentru fixarea in timp a limitelor celor doua nivele, in ultimul nivel (numit de noi dacic II) au fost descoperiti doi denari de argint romani republicani, emisi unul in 46—45 i.e.n. si al doilea in anul 43 i.e.n. Ceramica descoperita in acest nivel este lucrata cu mina sau la roata, predominind ceramica fina cenusie lucrata la roata de aspectul ce­ramicii tirzii (La Tene III) care se dateaza in secolul I i.e.n. — I e.n. Deocamdata lipseste cu desavirsire ceramica romana de import ceea ce ne indreptateste sa presupunem ca asezarea n-a dainuit prea mult in era noastra. Monedele republicane ne indica doar o perioada de existenta a asezarii si anume a doua jumatate a secolului I i.e.n. Aceluiasi nivel ii apartine si un vas mare rosu, lucrat la roata, cu buze in trepte, care isi are perfecte analogii in ceramica de la Gradistea Muncelului, fapt ce ne in­dreptateste sa ne gindim la sfirsitul secolului I e.n. si inceputul secolului II. Pentru inceputul secolului II pledeaza si un denar de argint al lui Traian gasit intimplator in toamna anului 1961 la „Santul Mare” si pastrat in Muzeul din Arad. Deci, nivelul dacic II s-ar data in secolul I i.e.n., poate a doua jumatate, dupa cum o dovedesc monedele si ar tine pina la incepu­tul secolului II e.n.
In privinta nivelului vechi (dacic I) elementele de datare sint si mai putine. Existenta in acest nivel a vasului fructiera negru lustruit lucrat cu mina care lipseste din nivelul II si a unui vas care aminteste traditia hallstattiana, precum si un fragment de fibula apartinind unei variante a ti­pului Neuheim ne indica o data anterioara secolului I i.e.n. La o datare prea timpurie insa, nu ne putem gindi pentru ca in nivelul I intilnim cera­mica cenusie fina lucrata la roata in cantitate destul de mare. Asa dar, deo­camdata trebuie sa ne multumim doar cu ipoteza ca primul nivel dacic se dateaza anterior secolului I i.e.n. si probabil ca nu depaseste secolul II i.e.n. Intre cele doua nivele nu exista un hiatus. Este foarte probabil ca asezarea sa fi fost distrusa de un atac si apoi refacuta.
Pina acum a fost cercetat si dezvelit pe suprafete mai mari ultimul nivel dacic de locuire. Pe platou, in interiorul fortificatiilor, au fost descoperite mai multe cladiri de forma patrulatera, una dintre ele cu absida si un mic sanc­tuar rotund. Sanctuarul este alcatuit dintr-o vatra de foc centrala, proba­bil pentru jertfe, inconjurata cu stilpi grosi, dar putin adinci, din lemn. Diametrul sanctuarului este de 7 m. Deosebit de interesanta este succe­siunea stilpilor si anume : sase stilpi rotunzi urmati de un stilp mai mare patrulater, ceea ce aminteste indeaproape sanctuarul mare rotund de pe terasa XI de la Gradistea Muncelului, interpretat ca sanctuar-calendar. In privinta tehnicii de constructie a cladirilor, in afara de sanctuar, putem spune urmatoarele : peretii au fost facuti din pari de lemn ingraditi cu nuie le apoi lipiti si fetuiti cu lut. Cladirile au fost acoperite cu stuf si alte paioase. Podeaua era facuta din lut galben bine batut si pomestit. Intr-una dintre cladiri s-au descoperit creuzete pentru turnat metal lichid, tipare de lut ars, o nicovala de fier, dalti mici de bronz, multe obiecte marunte ca fibule, aplici, catarame, oglinzi, nasturi etc. Pe baza obiectelor amintite se poate presupune ca aceasta cladire a apartinut unui mester ce se ocupa cu con­fectionarea pieselor marunte. Existenta tiparului pentru inele si daltitele de bronz, precum si multimea obiectelor de podoaba ne indreptatesc sa pre­supunem ca mesterul se ocupa cu confectionarea podoabelor, deci un giu­vaergiu.
In legatura cu constructiile de pe platoul fortificat trebuie sa spunem ca ele sint foarte apropiate unele de altele, uneori distanta dintre ele fiind doar de 1 m.
In vara anului 1962 s-au facut citeva sondaje de verificare in imediata apropiere a movilei, pe sesul din jur, in afara santului. Aceste sondaje au dovedit ca asezarea dacica nu s-a limitat numai la platoul inconjurat de sant ci ea s-a intins mult mai mult pe cimpia deschisa din apropiere si ca platoul reprezenta doar punctul fortificat al asezarii. Spre deosebire de locuintele din interiorul fortificatiei care sint toate de suprafata, cele din afara sint adincite in pamint, bordeie, cu un inventar saracacios, contrastind cu bogatia celor din interiorul fortificatiei. Aceasta este o dovada sigura a existentei stratificarii sociale.
In cursul sapaturilor, atit pe platou cit si in afara lui, s-au descoperit nu­meroase gropi de provizii pentru cereale, multe dintre ele lucrate deosebit de ingrijit. Toate acestea dovedesc ca ocupatia principala a locuitorilor, in epoca dacica, era agricultura. Alaturi de agricultura, asa cum a aratat studiul oaselor de animale descoperite, un loc important in economie il ocupa cresterea vitelor si, intr-o masura mai redusa, vinatoarea. Mestesu­gurile sint si ele bine reprezentate dupa cum o dovedeste atelierul despre care am vorbit.
Din sumarele date pe care le-am prezentat, credem ca reiese cu prisosinta faptul ca la Pecica avem de a face cu o mare asezare dacica, care foarte probabil alcatuia un centru intarit tribal sau poate a unei uniuni tribale, un „poleis” — dupa Ptolemeu, integrat in statul dac. Aceasta asezare intarita constituia si un centru economic caracterizat prin productie de marfuri, dupa cum o dovedeste atelierul asa de bine utilat al giuvaergiului. Prezenta negustorilor autohtoni sau straini este dovedita prin numeroase obiecte de import. Extinderea mare a asezarii, precum si toate cele aratate, ne indrepta­tesc a incadra asezarea dacica de la Pecica intre acele oppida dacice, cum sint cele de la Poiana si Popesti, pe care credem ca nu gresim identificind-o cu Ziridava lui Ptolemeu, care corespunde ca longitudine si latitudine cu asezarea de la Pecica.
Dupa cite se pare asezarea dacica a luat sfirsit odata cu cucerirea Daciei de catre romani, desi este plasata in afara granitelor provinciei. Fiind si­tuata insa, pe Mures, in imediata apropiere a granitei romane, este foarte probabil ca asezarea sa fi fost distrusa de catre acestia. In orice caz este sigur ca ea a luat sfirsit printr-un violent incendiu ale carui urme sint vi­zibile peste tot si n-a mai fost locuita dupa secolul II e.n. In epoca feudala promontoriul a fost intrebuintat ca cimitir in secolul XI—XII. Este foarte probabil ca tocmai datorita acestui fapt, adica distrugerii asezarii la in­ceputul secolului II e.n. localitatea sa nu mai fie amintita de itinerariile romane. Singurul izvor care o mentioneaza este,, Geographia” lui Ptolemeu care se inspira, pentru Dacia, dintr-un izvor din secolul I e.n., data la care Ziridava mai era inca in picioare.
ION HORATIU CRISAN

http://semlac.ro/

Obiective Turistice pe o rază de 50 Km

Cazare pe o rază de 50 Km

hotel queen

calitate de 3* la preturi de 2*

Clasificare:

Localizare: Arad

Aprecieri: 

situat la 20 de km de ungaria,hotelul nostru va asteapta oferindu-va cazare in 20 de camere,parcare interioara,restaurant,sala de conferinte,internet wireless

Pensiune Roua*** ARAD

Cazare la cele mai mici tarife din Arad la conditii de 3 stele.
Pensiune Roua are o experienta d

Clasificare:

Localizare: Arad

Aprecieri: 

Pensiune Roua este situata in Municipiul Arad.Pensiune Roua se afla la intrarea in Arad dinspre Deva prima strada pe partea dreapta din oras. Pensiune Roua se afla la 200 m de centura orasului ce duce direct la vama Nadlac si la 2,5 km de centrul orasului Arad.
Aeroportul International Arad se afla la 5 km de Pensiune si la 10 minute de mers cu masina de Expo Arad continuare...
Servicii de cazare oferite de Pensiune Roua sunt: micul dejun, parcarea pazita, Tv in fiecare camera, lift ultramodern, grup sanitar in fiecare camera cu cabina de dus, caldura si apa calda Non-stop continuare...
In tariful de cazare al Pensiuni Roua este inclus:micul dejun, tva, parcarea masini, taxa hoteliera continuare...

Pensiunea Roua*** Arad se alfa situata la doar 200 de m de supermarketul Selgros Arad si la 300 de m de Hipermarketul Real Arad si Obi Arad , plus ca se afla situata langa zona industriala Micalaca Est unde se gasesc foarte multe reprezentante de masini cum ar fi : Mercedes - Benz , Peugeot , Volkswagen , etc.Cazare la conditii de 3 stele,cazare la cele mai mici tarife din Arad,cazare la cea mai apropiata distanta de soseaua de centura ce duce direct la Vama Nadlac.

Informații

about us termeni si conditii politica de confidentialitate

Contact

invita prieteni contact administrator opinia ta raportează eroare

Copyright © 2010 - 2016 
Romania Tourist Info

Regiuni Turistice

transilvania moldova muntenia banat crișana bucovina oltenia dobrogea marea neagră delta dunării dunărea bucurești maramureș

Categorii
Obiective Turistice

orașe muzee case memoriale cetăți / castele mănăstiri / biserici turism rural drumeție munți peșteri lacuri râuri pescuit parcuri naționale rezervații naturale

Utile

Hartă Rutieră

Colaboratori

ScoalaGAB

 

Referinte

Romania Tourist Info pe Facebook Romania Tourist Info pe Twitter RSS feed
PageRank Checking Icon

Parteneri

Societatea Carpatină Ardeleană Harta Rutiera a Romaniei toți partenerii