Turism Romania
blank

Obiective Turistice

Cazare Hartă Imagini Jurnal Turistic Comunitate

Casa Memoriala Ecaterina Teodoroiu

Mulțumim colaboratorilor: danieliuc

(8 voturi)

Informații
Generale

Galerie
Foto
Hartă
Turistică
Cazare
în Apropiere
Păreri și Sfaturi
Pentru Turiști
Agrement

Istorie, Cultura, Traditie, Legende, Orase, Muzee

Informații Geografice

Cea mai apropiata localitate
Targu Jiu

Județ
Nespecificat

Zona Turistică
Oltenia

Coordonate Geografice
45.05891188003346(Lat.), 23.288278293609665(Lon.)

Accesibilitate

Specifică o localitate de pornire și afișează harta rutieră spre Targu Jiu.

( hartă rutieră )

De aici, obiectivul turistic este accessibil
mașina de familie, fără mijloace de transport în comun

Descriere

Ecaterina Teodoroiu s-a nascut la 14 ianuarie 1894 in comuna Vadeni, aflata astazi in componenta municipiului Tg-Jiu, fiind cel de-al treilea copil din cei opt ai familiei Vasile si Elena Teodoroiu. A inceput scoala primara in satul natal si a terminat-o la Tg-Jiu. Ecaterina a fost eleva, probabil intre anii 1905-1909, la Scoala romano-germana din Tg-Jiu (situata pe strada Popa Sapca) unde director era Stefan Bobancu.

Etapa finala a studiilor urmate de Ecaterina a constituit-o perioada de sapte ani in care a frecventat cursurile liceale la Bucuresti, pana in vara anului 1916. In 1909 Ecaterina se afla la Bucuresti unde a urmat initial cursurile unui gimnaziu-pension de langa Cismigiu, dorind sa devina invatatoare. Ulterior si-a continuat studiile la o scoala de infirmiere.
In conditiile declansarii primului razboi mondial, eleva fiind, Ecaterina s-a inrolat intr-una din primele unitati de cercetasi din Bucuresti, cohorta „Pastorul Bucur”, condusa de catre Arethia Pitesteanu. In vara anului 1914 Ecaterina revenea la Tg-Jiu activand in cadrul cohortei de cercetasi „Domnul Tudor”.
Din iunie pana in august 1916 Ecaterina s-a aflat din nou la Tg-Jiu unde activeaza in cadrul cohortei “Domnul Tudor” sub conducerea lui Liviu Teiusanu, instructor al cohortei din septembrie 1914.
La frontiera cu Austro-Ungaria se afla, in momentul declansarii ofensivei armatei romane la 15 august 1916, Regimentul 18 Gorj, in cadrul acestuia activand si fratele Ecaterinei, Nicolae, care urma instructia pentru caporali.
In dimineata zilei de 15/28 august 1916, Catalina este chemata la sediul Crucii Rosii din Tg-Jiu, impreuna cu toti cercetasii. Referindu-se la acele zile, Ecaterina avea sa consemneze ulterior: „La decretarea mobilizarii in august 1916 am fost intrebuintata ca cercetasa la ingrijirea ranitilor in Tg-Jiu”.
Dupa declansarea razboiului, ca urmare a deselor vizite facute fratelui sau pe linia frontului, Ecaterina va lua hotararea de a participa activ la luptele purtate de catre armata romana impotriva invadatorilor germani.
La 5/18 septembrie 1916 trupele romane se aflau pe vechea frontiera la vama Buliga, fiind in retragere. In aceste conditii, Catalina merge la Bumbesti-Jiu pentru a-l vizita pe fratele sau care se afla pe front.
In ziua de 6/19 octombrie 1916, germanii care se intarisera prin aducerea Diviziei a XI-a bavareza si a artileriei grele, declanseaza ofensiva pentru strapungerea frontului romanesc ce se intindea pe 50 de km pe crestele Carpatilor.
In perioada cuprinsa intre 27 septembrie/10 octombrie si 5/18 octombrie 1916, Ecaterina Teodoroiu a facut dese calatorii la Bumbesti-Jiu pentru a se interesa de fratele ei Nicolae.
Ca urmare a inaintarii germane spre sud, in ziua de 10/23 octombrie 1916, la Marele Cartier General s-a organizat un Consiliu Militar, in cadrul caruia generalul Culcer punea in dezbatere necesitatea evacuarii Olteniei si a unei parti din Muntenia.
In conditiile in care situatia frontului era ingrijoratoare, comanda Armatei I care lupta in muntii Olteniei este preluata de catre generalul Ion Dragalina.
A doua zi, la 11/24 octombrie 1916 generalul Dragalina a plecat in inspectie la Rugi, Valari si Bumbesti-Jiu. Cu acest prilej, Ecaterina, care se afla intr-o ambulanta cu raniti pe soseaua catre postul de comanda din Horezu-Schela, l-a intalnit pe generalul Ion Dragalina.
La 12/25 octombrie 1916, dorind sa vada pozitia unor trupe germane aflate in defileul Jiului, generalul Dragalina a plecat spre Lainici, unde este ranit la umarul drept de gloantele inamice. Tratat initial la un spital din Tg-Jiu, generalul Ion Dragalina este evacuat spre Craiova.
La 14/27 octombrie 1916 armata romana declanseaza un contraatac impotriva ocupantilor germani, grupul de Divizii von Kneussl fiind respins spre nord si vest. Cu acest prilej au fost capturate: cartierul Diviziei a XI-a bavareze, peste 200 de chesoane, 36 de tunuri, 2 baterii de obuziere, 14 ofiteri si peste 1600 de prizonieri germani.
In dimineata zilei de 14/27 octombrie 1916 in orasul Tg-Jiu ramasese doar o companie de militie pentru paza podului peste Jiu, o patrula a acesteia ce fusese trimisa spre vest, la Slobozia, fiind surprinsa de catre inamic.
Batalia de la Podul Jiului s-a declansat la orele 1130, aici luptand alaturi de soldati si o parte a populatiei civile precum si cercetasii din randul carora s-a remarcat prin curajul sau Ecaterina Teodoroiu, „eroina de la Jiu”.

In ciuda victoriei de la Jiu, Marele Cartier General decide retragerea Diviziei a XI-a la Pitesti in timp ce la Petrosani, Divizia a XI-a bavareza se reface pentru o noua ofensiva.
Din 23 octombrie/5 noiembrie 1916 si pana la sfarsitul lunii Ecaterina s-a aflat la Bucuresti unde a fost felicitata pentru eroismul sau de catre familia regala. Revenind pe front a participat la luptele de la 31 octombrie de la Sambotin.
La 1/14 noiembrie 1916 fratele Ecaterinei, Nicolae a pierit in luptele de la Porceni. Din acea zi, Ecaterina va lupta sub comanda locotenentului Gheorghitoiu, fostul comandant de pluton al fratelui sau.
In noaptea de 1-2 noiembrie 1916 Ecaterina se afla la Danesti. Armata romana se retrasese spre Danesti si Bratuia in conditiile in care Tg-Jiu este ocupat de catre germani la 3 noiembrie 1916.
In noaptea de 3-4 noiembrie 1916 trupele romane parasesc Bratuia si rezista o vreme la sud de localitatea Floresti. In aceeasi noapte Ecaterina cade prizoniera in luptele de pe inaltimile Rasina-Pesteana-Tunsi dar reuseste sa fuga de sub escorta si este ranita la piciorul drept.
Dupa luptele de la Barbatesti, de la 5-6 noiembrie, Ecaterina participa la luptele de la Tantareni si la contraofensiva de la Filiasi unde este ranita de un obuz care ii fractureaza tibia si coapsa stanga. Regimentul 18 se retrage spre Racari in timp ce Ecaterina ranita la ambele picioare si la umarul stang este evacuata la Filiasi, iar de acolo la Craiova si ulterior la Bucuresti.
Dupa ocuparea capitalei de catre armata germana, in perioada 13-20 noiembrie 1916 are loc evacuarea armatei si administratiei romanesti in Moldova. Cu acest prilej, Ecaterina, fiind ranita, este evacuata la Iasi, in timp ce regimentul sau se retrage fara lupta pe directia Filiasi-Craiova-Slatina- Ploiesti-Buzau-Targoviste-Ramnicu-Sarat-Varnita pe Siret.
La Iasi, Ecaterina este internata la Spitalul Liceului National nr. 266. Aici avea sa primeasca gradul de sublocotenent cu ocazia unei vizite a reginei Maria.
Intre 9/22 si 14/27 decembrie 1916, in timpul desfasurarii bataliei de la Ramnicu-Sarat, Ecaterina isi asterne pe paginile carnetului de front amintirile din perioada luptelor de pe Valea Jiului la care participase.
Ofensiva germana este oprita la 24 decembrie 1916, dupa ocuparea Brailei si a Rimnicului-Sarat, la sud de Siret. Astfel, la sfarsitul anului 1916 frontul se stabileste definitiv pe raurile Susita-Putna-Siret si pe fluviul Dunarea.
In perioada petrecuta in spitalul iesean Ecaterina l-a intalnit pe tanarul ofiter Gheorghe Manoiu, intre cei doi creandu-se „o legatura prieteneasca”. Acesta a revenit la unitatea sa, Regimentul 43/59 la inceputul lunii ianuarie 1917 iar la 23 ianuarie, cind paraseste spitalul Ecaterina se va indrepta spre aceeasi unitate militara care era cantonata in comuna Dumitresti-Galatei.
La inceputul lunii februarie 1917 Ecaterina este prezentata elevilor Scolii Militare de Infanterie de catre Liviu Teiusanu, cel care o numea intr-un raport catre principele Nicolae, „Jeana D'Arc a noastra”.
Pe baza acestui raport in martie 1917 Ecaterina primeste Ordinul „Virtutea cercetaseasca in aur de razboi”, iar pentru faptele de arme pe front, i se acorda „Virtutea militara de razboi clasa a II-a” si gradul de sublocotenent prin Decretul nr. 191 din 10 martie 1917, publicat in Monitorul Oficial nr. 292 din 16 martie 1917.
Festivitatea de conferire a avut loc la 19 martie 1917, Ecaterina primind decoratia din mainile regelui Ferdinand I.
Ulterior, primeste la cerere, comanda unui pluton din Compania a 7-a a Regimentului 43/59 Infanterie cantonat la Codaesti-Vaslui din data de 25 aprilie/8 mai 1917 unde si-a continuat instructia pe baze moderne pana la inceputul lunii august, cand este trimis pe front.
In perioada in care Ecaterina s-a aflat la Codaesti in presa apar numeroase articole elogioase la adresa sa, prezentand faptele de arme ale „eroinei de la Jiu”.
Ofensiva armatei romane din vara anului 1917 a fost pregatita de Marele Cartier General, iar planurile de operatiuni au fost comunicate trupelor in cursul lunilor mai si iunie 1917. Dupa aproape opt luni de pregatiri, la inceputul lui august 1917 avea sa se declanseze ofensiva pe baza planului generalului Eremia Grigorescu.
Din 4/17 august 1917, Regimentul 43/59 aflat in rezerva Armatei I s-a pregatit pentru intrarea in prima linie. Astfel, la 5 august pleaca din gara Vaslui spre Tecuci. Ulterior va trece Siretul si stationeaza o vreme in padurea Malta Seaca, in apropierea frontului.
La 17 august 1917, dorind sa o fereasca pe Ecaterina de moarte in luptele de la Muncelu, generalul Brosteanu a rugat-o sa treaca la spitalul mobil aflat in spatele frontului, dar eroina a refuzat.
Luptele de la Muncelu, declansate la 15/28 august au fost la fel de grele precum cele de la Jiu din anul precedent. La 18 august Regimentul 43/59 se indrepta spre front iar la 20 august este trimis in linia I in locul Regimentului 35 Infanterie, pe Valea Zabrauciorului, spre Dealul Secului. Ecaterina si-a insotit regimentul pe front pe o ploaie torentiala.
In ziua de 21 august 1917 au cazut in luptele de la Muncelu 35 de ofiteri si aproape 2 700 de soldati romani. A doua zi, la 22 august 1917, Batalionul II din carea facea parte plutonul comandat de catre Ecaterina a trecut din rezerva in linia I.
In seara zilei de 22 august, dupa lupte grele, Ecaterina se afla cu plutonul sau in transee, pe Dealul Secului, deasupra paraului Zabrauciorul, in zona Muncelului.
In acele clipe, observand ca inamicul pregateste un contraatac, Ecaterina a parasit pozitia din transee dorind sa-i determine pe soldatii romani sa porneasca la atac cu indemnul : „Inainte baieti, nu va lasati, sunteti cu mine!”. Imediat a fost lovita in zona inimii de doua gloante venite dinspre pozitiile ocupate de Regimentul 40 de rezerva german, ultimele sale cuvinte fiind: „Inainte! Razbunati-ma!”.
Trupul eroinei a fost transportat de catre brancardieri la postul de comanda al regimentului, unde a ramas pana a doua zi cand a fost inmormantata cu parada militara intr-o poiana din Zabrauti, pe Valea paraului Glod, comuna Fitionesti, langa capitanul Morjan Dumitru, gorjean si el, mort in fruntea Companiei a 6-a cu o zi inainte.
Ziarul „Romania” din 27 august 1917 a facut cunoscuta tuturor romanilor din Moldova, si celor refugiati aici, jertfa suprema a „eroinei de la Jiu”.
Dupa incheierea razboiului pentru intregirea neamului, la 17 iulie 1921 s-a decis realizarea la Tg-Jiu a unei statui in cinstea Ecaterinei Teodoroiu.
Referindu-se la ideea ridicarii unui monument in cinstea Ecaterinei la Tg-Jiu, generalul Henri Mathias Berthelot spunea: „Gasesc inaltatoare ideea de a comemora printr-un monument inaltele fapte ale Ecaterinei Teodoroiu. Va fi din partea celor vii o dovada de recunostinta si de admiratie; dar va fi de asemenea cel mai frumos exemplu de virtuti ale neamului pentru generatiile ce vor veni.” De altfel, la 9 iunie 1921, cu ocazia sarbatoririi centenarului „Tudor Vladimirescu” au fost aduse la Tg-Jiu ramasitele pamantesti ale Ecaterinei.
La festivitatea de la Tg-Jiu a participat si Octavian Goga, poet si om politic, care a insotit cortegiul funerar de la gara pana la primarie, unde a rostit un emotionant discurs.
Un monument dedicat Ecaterinei Teodoroiu a fost ridicat la Tg-Jiu in 1935-1936, sub forma unui sarcofag din piatra sculptat in basorelief de catre Milita Petrascu si amplasat in centrul municipiului Tg-Jiu intre cladirea Primariei si Catedrala ortodoxa cu hramul „Sf. Voievozi Mihail si Gavriil”. In anul 1976 a fost amplasata in municipiul Tg-Jiu o statuie a Ecaterinei realizata de catre Iulia Onita. Monumente in cinstea Ecaterinei au fost ridicate si la Braila si Slatina.
Pentru cinstirea eroismului si patriotismului sau exemplar, numele eroinei de la Jiu este purtat cu mandrie de una dintre cele mai prestigioase institutii de invatamant din municipiul Tg-Jiu, Colegiul National „Ecaterina Teodoroiu”.
Din anul 1938 casa familiei Toderoiu, construita in 1884, a fost amenajata ca si casa memoriala „Ecaterina Teodoroiu”, din dorinta de a pastra vie in constiinta noilor generatii amintirea eroinei de la Jiu.

Obiective Turistice pe o rază de 50 Km

Cazare pe o rază de 50 Km

Unitate Turistică Exemplu

sloganul dumneavoastră aici

Clasificare:

Localizare: Poiana Mărului

Aprecieri: 

Pentru ca fiecare vizitator să-și formeze o impresie despre unitatea dunmneavoastră este bine să definiți o foarte scurtă prezentare ce va apărea în majoritatea paginilor principale respectiv în motoarele de căutare. Astfel indiferent pe ce pagină a mini site-ului dumneavoastră sosește clientul, va avea acces la o scură prezentare. Încercați să cuprindeți tot ce este mai important, mai captivant despre afacerea dumneavoastră în acest paragraf.

Informații

about us termeni si conditii politica de confidentialitate

Contact

invita prieteni contact administrator opinia ta raportează eroare

Copyright © 2010 - 2016 
Romania Tourist Info

Regiuni Turistice

transilvania moldova muntenia banat crișana bucovina oltenia dobrogea marea neagră delta dunării dunărea bucurești maramureș

Categorii
Obiective Turistice

orașe muzee case memoriale cetăți / castele mănăstiri / biserici turism rural drumeție munți peșteri lacuri râuri pescuit parcuri naționale rezervații naturale

Utile

Hartă Rutieră

Colaboratori

danieliuc

 

Referinte

Romania Tourist Info pe Facebook Romania Tourist Info pe Twitter RSS feed
PageRank Checking Icon

Parteneri

Societatea Carpatină Ardeleană Harta Rutiera a Romaniei toți partenerii