Turism Romania
blank

Obiective Turistice

Cazare Hartă Imagini Jurnal Turistic Comunitate

Câmpia Turzii, Cluj

Mulțumim colaboratorilor: Ana

Informații
Generale

Galerie
Foto
Hartă
Turistică
Cazare
în Apropiere
Păreri și Sfaturi
Pentru Turiști
Agrement

Informații Geografice

Localitate
Câmpia Turzii

Județ
Cluj

Zona Turistică
Nespecificat

Coordonate Geografice
46.54861110(Lat.), 23.880(Lon.)

Accesibilitate

Specifică o localitate de pornire și afișează harta rutieră spre Câmpia Turzii, Cluj.

( hartă rutieră )

Obiectivul turistic se afla
în oraș mic/sat ușor accesibil (autobuz, tren, etc.)

Descriere

Campia Turzii pe Harta Iosefina a Transilvaniei, 1769-1773 (Sectio 110)
Campia Turzii (in maghiara Aranyosgyeres, in germana Jerischmarkt sau Gieresch) este un municipiu in judetul Cluj, Transilvania, Romania, situat pe lunca raului Aries. Localitatea, situata la cativa kilometri sud-est de municipiul Turda si la de municipiul Cluj, a fost infiintata prin decret regal in anul 1925, prin unirea satelor Ghiris-Aries si Ghiris-Sancrai.
Pe Harta Iosefina a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 110), satele initiale Ghiris-Aries si Ghiris-Sancrai apar sub numele de „Gyeres” respectiv “Sz. Kiraly”.
In perioada interbelica a devenit sediul plasii Campia Turzii (fosta plasa Turda), in cadrul judetului Turda. *Etimologie Denumirile anterioare Campiei Turzii au evoluat de-a lungul timpului astfel: Ghiris-Sancrai: 1219 = Villa Sancti Regis (satul regelui sfant); sec.XIV = Villa Sancti Regis, Villa de Sancto Rege, Villa Zenthkiraly; sec.XV-XVI = Poss(essio) Zenthkyral, Zentkjraly; 1661 = Gyeres-Szent-Kiraly; 1733 = Szent-Kiraly; dupa 1830 = Sancraj(u), Ghiris-San-Craiu, Sancraiu, Ghiris San-Craiu; dupa 1 decembrie 1918 = Ghiris-Sancrai (san = sfant, crai = rege).
Ghiris-Aries: 1292 = Terra Gerusteleke (Pamantul lui Gerus); sec.XIV = Poss(essio) Gerusteleke, Terra Gerustelke; sec.XV-XVI = Terra Geres, Poss(essio) Gyerys, Gyeres; sec.XVII-XVIII = Gheres, Girisch, Aranyos Gyeres; sec.XIX = Gyirischu, Ghirisiu de Aries, Ghiris, Aranyosgyeres; 1904 = Ghiris-Aries; dupa 1 decembrie 1918 = Ghiris-Aries. *Istoric Cele mai vechi dovezi ale prezentei omului pe aceste meleaguri dateaza din Neoliticul timpuriu (6500-3000 i.C.). Aceste urme consta din obiecte de piatra cioplita, descoperite pe malul stang al Ariesului, intre Valea Sarata si CERCON Ariesul S.A. (fosta "Industria de Lut S.A.").
Din faza de tranzitie de la Neoliticul tarziu la epoca timpurie a bronzului (1900-1700 i.C.) dateaza un mormant tumular Tumul (pl. tumuli): movila artificiala, conica sau piramidala, din pamant sau din piatra, pe care unele popoare din antichitate o inaltau deasupra mormintelor. , descoperit in zona statiei de transformatoare electrice si a racordului CFR dintre Turda si Razboieni, cercetat partial in 1967. Mormantul are dimensiuni apreciabile (diametrul maxim cca 50 m, inaltimea cca 2 m), acopera o groapa mortuara (in care s-a gasit scheletul unui barbat inalt si robust) si a fost atribuit unor triburi de pastori nomazi, originari din stepele nord-pontice Pont: zona situata la nord de Marea Neagra. , fiind un unicat in Transilvania.
Din perioada dacica s-au descoperit la Poiana (cartier turdean, la vest de Campia-Turzii) podoabe de argint, bratari spiralice cu extremitati ornamentate in forma de cap de sarpe si coliere de sarma rasucita, iar la marginea drumului Viisoara-Boian vase de lut ornamentate.Nu s-au descoperit urme din perioada stapanirii romane (106-274 d.C.), desi nu departe era situat importantul castru roman Potaissa (azi Turda). Peste actualul teritoriu al Campiei-Turzii trecea un drum roman, care pleca de la Potaissa spre Muresul superior si se intalnea cu drumul roman ce mergea de la „Salinae” (azi Ocna Mures) spre satul Gligoresti. Nu s-au gasit la Campia-Turzii din pacate urme sigure ale acestui drum. Ceva mai la sud, pe teritoriul satului Calarasi, a fost identificata o portiune a unui alt drum roman, ce unea Potaissa (azi Turda) cu Apulum (azi Alba Iulia).
Din epoca postromana s-au gasit mai multe dovezi arheologice in imprejurimi (la Turda si la Urca). Din perioada marilor migratii ale popoarelor este atestata trecerea prin zona a Avarilor In cartierul Sarat din Campia-Turzii s-au descoperit in anul 1912 morminte avare, cu schelete de oameni si de cai, precum si un inventar funerar auxiliar. .Cea mai veche informatie scrisa si pastrata despre Campia-Turzii se refera la satul Ghiris-Sancrai si se afla intr-un document redactat in anul 1219 de cancelaria regala a Ungariei. Este vorba de actul de donatie al regelui ungar Andreas II (1205-1235) in favoarea canonicilor Episcopiei Catolice din Esztergom (Ungaria), prin care le era donat "un pamant in partea din Ardeal care se cheama Vint" (azi Unirea, langa Ocna Mures). Unul dintre reperele de hotar care delimita acel teren se afla "pe drumul de langa hotarul satului Chiend" (azi Plaiesti), in satul Villa Sancti Regis (satul regelui sfant, mai tarziu numit Ghiris-Sancrai). Ghiris-Sancrai era deci la acea data domeniu de coroana.
Cel dintai certificat de atestare al satului invecinat Ghiris-Aries este datat 1292, fiind un inscris prin care capitululCapitul = institutie care conducea activitatea unei biserici sau unei manastiri catolice. A fost organizata in secolul al VIII-lea, iar in secolele XII-XIII s-a generalizat in toata Europa catolica. Episcopiei catolice din Alba-Iulia confirma ca Paul si Petru, fiii nobilului Gerus din Ghiris-Aries au vandut comitelui Ioan, fiul lui Urkund, nobil de Tordalaka (aceasta mica asezare medievala din apropiere nu mai exista) pentru 30 de marci un „pamant numit Terra Gerusteleke” (pamantul lui Gerus), aflat in Comitatul Turda, „circa undam fluvii Aranias” („aproape de raul Aries”) "cu toate folosintele sale". Inceputurile celor 2 sate apropiate trebuie cautate anterior datarii lor documentare Anii primelor atestari istorice ale unor localitati din apropierea Campiei-Turzii: 1219 Dumbrava, Plaiesti, 1268 Luncani, 1270 Luna, Cluj, Hadareni, 1288 Sandulesti, Oprisani, 1289 Urca, Grindeni, 1291 Poiana, Badeni, Razboieni-Cetate, Gura Ariesului, 1293 Ceanu Mare, 1310 Mihai Viteazu (Sanmihaiul de Jos), 1318 Viisoara (Agarbiciu), 1332 Gligoresti, Tritenii de Jos, 1333 Cheia. .
In registrul de dijme papale dintre anii 1332-1337 figureaza numai satul Ghiris-Sancrai (Villa Sancti Regis, Villa de Sancto Rege, Villa Zenthkiraly) In acest registru erau inscrise toate parohiile si toti preotii din diecezele romano-catolice din Banat, Transilvania si Crisana.. In Ghiris-Sancrai exista deci o parohie romano-catolica, cu o populatie probabil formata din mai multe nationalitati. In aceeasi perioada, Ghiris-Aries era locuit majoritar de romani ortodocsi. In anul 1601 aici a fost ucis miseleste Mihai Viteazul de oamenii generalului Basta din ordinul imparatului Rudolf al II-lea. In anul 1610 Ghiris-Aries a fost ridicat printr-o decizie a principelui Ardealului Gabriel Bathory (1608-1613) la rangul de targ, cu ocazia donarii acestui domeniu (Gheres, Girisch) unui numar de 58 militari din garda princiara (care i-au salvat viata) si innobilarii acestora. Domeniul cuprindea: satul si castelul Aranyos-Gyeres Castelul Ghiris-Aries a fost amplasat pe partea stanga a drumului care duce spre Viisoara (azi str.G.Cosbuc). , precum si satele Taureni, Tritenii de Sus, Tritenii de Jos, Iacobeni, Coc si Boian. Ghiris-Aries a devenit targ si colonie militara, in timp ce Ghiris-Sancrai a ramas mai departe un sat cu economie feudala si cu servituti iobagesti. Dupa 1763 Ghiris-Aries decade treptat, fiindu-i anulate drepturile si privilegiile. In secolul XVIII castelul Ghiris-Aries a fost folosit drept cantonament militar si sediu al granicerilor. Ruinele sale se mai vedeau inca la mijlocul secolului XIX.
Bisericile romanesti (din lemn Romanii nu aveau drept in acel timp sa-si construiasca biserici din piatra.) sunt atestate documentar pentru prima data in anul 1733 (Ghiris-Sancrai) si 1750 (Ghiris-Aries), dar constructia lor se presupune ca a fost mai devreme. Recensamantul din anii 1784-1787 consemneaza urmatorul numar de case: Ghiris-Aries = 101, Ghiris-Sancrai = 75. Un recensamant ulterior (1857) a consemnat urmatoarea situatie a caselor: Ghiris-Aries = 246, Ghiris-Sancrai = 103.
Vechile castele (conacuri) din Campia Turzii
In anul 1861, cand localitatile privilegiate isi redobandesc autonomia, Ghiris-Ariesului i s-au restituit partial privilegiile avute inaintea revolutiei din 1848. In anul 1867 Ghiris-Aries trece din nou in randul asezarilor rurale cu statut de comuna. Acest statut il va pastra pana in anul 1925, anul creerii comunei Campia-Turzii. In anul 1873 se da in functiune linia ferata Razboieni - Ghiris-Aries - Cluj. Calea ferata Campia Turzii-Turda s-a inaugurat la data de 19 iunie 1885.
In anul 1879 se construieste o noua scoala romaneasca in Ghiris-Aries, pe fundatia unei scoli mai vechi (azi Dispensarul TBC al Policlinicii). Intre anii 1896-1898 se ridica Biserica Romano-Catolica din Ghiris-Sancrai. In 1898 comuna Ghiris-Aries dispunea de 321 case, iar satul invecinat Ghiris-Sancrai de 123 case. In 1907-1908 se construieste in apropiere de Ghiris-Aries prima fabrica din zona („Industria de lut S.A.”, azi: CERCON Ariesul S.A.). In anii 1910-1912 se ridica in Ghiris-Aries o Biserica Greco-Catolica din caramida, pe locul uneia mai vechi din lemn.La Ghiris-Aries existau in anul 1920 (inaintea Reformei Agrare din 1921) trei mari latifundiari: Betegh Miklos, Statul Roman (proprietar de drept al unei foste mosii a Statului Austro-Ungar) si Parohia Reformata-Calvina. La Ghiris-Sancrai existau de asemenea trei mari latifundiari: Betegh Miklos si sotia, vaduva contelui (grof) Bethlen Balint (n. 1856, Beclean - d. 1913, Budapesta; casatorit cu contesa Uzon Adalberta Beldi in 1882 la Cluj; contesa (n. 1863, Cluj - d. 1946, Budapesta) si Illyes Olga (cu resedinta in Sancraiul de Mures). Chiar si dupa Reforma Agrara din 1921, marii proprietari de pamant au continuat sa existe la Campia Turzii. Contele Bethlen Odon isi avea cea mai mare parte a mosiilor la Urca.
In 1921 Ghiris-Aries avea 364 case, iar Ghiris-Sancrai 119 case. Construirea fabricii „Industria Sarmei S.A.” in anul 1920 a contribuit esential la dezvoltarea comunei Ghiris-Aries. Tot in anul 1920 incepe introducerea gazului metan in locuintele acestei comune.
Unificarea celor 2 localitati (Ghiris-Aries cu Ghiris-Sancrai) a avut loc oficial in anul 1925, localitatea luand numele de comuna "Campia-Turzii", prin Decretul regal nr.2456 din 25 septembrie 1925. Unificarea a fost programata din 1924, cand ordinul nr. 360 al primpretorului plasei Turda decidea unirea dintre comunele Ghiris-Aries, Ghiris-Sancrai si Agarbiciu (actuala Viisoara). Consiliul comunal a acceptat unirea primelor doua, nu insa si pentru Viisoara, intrucat "terenul dintre localitati este inundabil si, deci, impropriu constructiilor de locuinte, apoi Agarbiciu, fiind comuna saraca, prin unificare ar fi o povara pentru Ghiris"
--Mihail Chioarean, Eugen Vescan, Valentin Visinescu, Viisoara, studiu monografic, Editura Casa Cartii de Stiinta, 2000, Cluj-Napoca, ISBN 973-686-082-5, P. 28.
In anul 1930 se ridica o Biserica Greco-Catolica din caramida in cartierul Sancrai (fost Ghiris-Sancrai), pe locul unei biserici mai vechi din lemn. In acel an in Campia-Turzii existau 797 cladiri. Stadionul sportiv s-a inaugurat in anul 1938, iar Palatul Culturii (ulterior numit Clubul Muncitoresc) in 1945 (constructie impozanta, inceputa in 1942). Intre 1943-1950 s-a construit Biserica Ortodoxa din centru.Urmatoarele obiective istorice din orasul Campia Turzii au fost inscrise pe Lista Monumentelor Istorice ale judetului Cluj , elaborata de Ministerul Culturii si Cultelor din Romania in anul 2004:

-- Tumulii din punctul “Izvorul Fizes”.

-- Tumulii din punctul “Elecfalva”.

-- Necropola din secolul al VII-lea (epoca migratiilor) de pe fosta proprietate Betegh.

-- Centrul civic comunitar interbelic (Piata Mihai Viteazul nr.8-9, cod CJ-II-m-B-07556) *Stema municipiului Se compune dintr-un scut despicat in doua campuri de catre un brau argintiu (semnificand raul Aries). In campul de jos, pe un fond rosu, este reprezentata o oala de turnat otel, argintie, iar dedesubt doua spice de grau aurii. Campul superior este taiat in doua cartiere. Primul cartier, pe fond albastru, include doua sabii incrucisate, cu varfurile in sus (exprima simbolic luptele pentru apararea zonei). In cel de al doilea cartier, pe fond auriu, este un pergament desfasurat, de culoarea argintului, cu cifrele 1219 (anul primei atestari documentare a localitatii). Deasupra scutului se afla o coroana murala, argintie, formata din cinci turnuri crenelate (simbolizeaza faptul ca asezarea este un centru urban ridicat la rang de municipiu). *Personalitati
-- Teodor Murasanu, profesor si scriitor

-- John Paget, aristocrat englez, latifundiar

-- Ionel Floasiu, inginer, promotorul vietii culturale interbelice

-- Virginia Ruzici, tenismena.

-- Andra, cantareata.

-- Aurel Vasilescu, Compact

-- Paul Ciuci, Compact

-- Cozmin Gusa, politician *Viata religioasa
-- Biserica Romano-Catolica, str. 1 Decembrie 1918 nr.28 (cartierul Sancrai).

-- Biserica Reformata-Calvina, Piata Mihai Viteazu nr.1.

-- Biserica Ortodoxa I „Adormirea Maicii Domnului” (pana in 1948 greco-catolica), str. Laminoristilor nr.30 (colt cu str. George Cosbuc).

-- Biserica Ortodoxa II „Invierea Domnului”, Piata Mihai Viteazu nr.9 (in centru, langa “Casa de Cultura Ionel Floasiu”).

-- Biserica Ortodoxa III „Sf. Arhangheli Mihail si Gavril” (pana in 1948 greco-catolica), str. 1 Decembrie 1918 nr.57 (cartierul Sancrai, aproape colt cu str. Axente Sever).

-- Biserica Ortodoxa IV, aproape de str. Nicolae Titulescu (cartierul Sarat).

-- Biserica Ortodoxa V, str. Gh.Baritiu (cartier Blocuri).

-- Capela Ortodoxa, str. A.Muresanu (fara numar, langa casa nr.19), aproape colt cu str. Avram Iancu (cladirea capelei e lipita de Policlinica si a fost construita pentru bolnavii de la spital).

-- Biserica Greco-Catolica noua „Buna Vestire” (2000-2008), la marginea parcului intre str. Laminoristilor si str. Baii.

-- Biserica Adventista (1992), str. Horea nr.19 (credinciosi maghiari).

-- Biserica Baptista I, str. Pacii nr. 14 (colt cu str. 1 Decembrie 1918) (credinciosi romani).

-- Biserica Baptista II, str. A.I.Cuza nr.32 (aproape colt cu str. G.Baritiu) (credinciosi maghiari).

-- Biserica Penticostala "Betania", str. I.Ratiu nr.59 (aproape colt cu str. Calarasilor, cartierul Sarat).

-- Biserica Penticostala "Betel", str. T.Vladimirescu nr.14 (cartierul Sancrai).

-- Biserica Penticostala (Aleea Teilor fara numar, la marginea parcului mare) (credinciosi rromi).

-- Casa de rugaciuni a unui cult neoprotestant, str. I.Ratiu nr.24 (colt cu str. N.Balcescu).

-- Sala Regatului a Martorilor lui Iehova, str. I.Ratiu nr.20.
-- Romano-Catolica: str. 1 Decembrie 1918 nr.26.

-- Ortodoxa: str. A.Muresanu nr.17 (apartine Bisericii Ortodoxe I, str. Laminoristilor nr.30).

-- Ortodoxa: str. 1 Decembrie nr.15 (apartine Bisericii Ortodoxe II, Piata Mihai Viteazu nr.9).

-- Protopopiatul „Aries“ al Bisericii Greco-Catolice: str. Tudor Vladimirescu 13 (parohii: Campia Turzii, Ceanu Mare, Luna, Mahaceni, Podeni). *Obiective turistice
-- Conacul Paget

-- Conacul Szentkereszty-Bethlen

-- Conacul din str.Teilor nr.10

-- Biserica Reformata-Calvina din Campia Turzii

-- Biserica Romano-Catolica din Campia Turzii

-- Biserica Greco-Catolica din Campia Turzii (Ghiris-Aries)

-- Biserica Greco-Catolica din Campia Turzii (Ghiris-Sancrai)

-- Biserica Ortodoxa din Campia Turzii *Cimitire
-- Cimitirul de la vest de str. Iancu Jianu este romano-catolic, greco-catolic si reformat. Cimitirul de la est de str. Iancu Jianu este ortodox.

-- Cimitirul Eroilor din Campia Turzii. Cimitirul Eroilor Romani din cel De-al Doilea Razboi Mondial, construit in anul 1944, este amplasat intre strazile Gheorghe Baritiu – Eroilor – Grivitei si Ardealului. Suprafata acestuia este de 1.205 mp. In cimitir sunt inhumati 320 eroi, din care 254 necunoscuti si 66 cunoscuti, in morminte individuale si comune. *Structuri militare
-- Baza 71 Aeriana *Galerie cu fotografii
-- Galerie de fotografii (statui si monumente din Campia Turzii)

-- [http://www.campia-online.ro/galerie-360.html Galerie foto 360º] *Orase infratite
-- [http://www.lasalvetat31.com/ La Salvetat Saint-Gilles] (Franta)

-- Mohacs (Ungaria)

-- [http://www.kisber.hu/ Kisber] (Ungaria)

-- [http://www.putten.nl/ Putten] (Olanda)

-- Siemianowice (Polonia)

-- [http://www.bayramic.bel.tr/ Bayramic] (Turcia)

Obiective Turistice pe o rază de 50 Km

Cazare pe o rază de 50 Km

Hotel Transilvania***

Hotel Transilvania
In buricul targului

Clasificare:

Localizare: Cluj-Napoca

Aprecieri: 

Hotel Transilvania va asteapta sa ii treceti pragul. Va punem la dispozitie 6 camere superioare single (3 stele),2 camere single (2 stele),14 camere superioare double (3 stele),2 camere double (2 stele), 2 junior apartamente (3 stele), 2 senior apartamente (3 stele), o sala de conferinte si business room pentru 50 persoane, precum si un restaurant cu bar.

Informații

about us termeni si conditii politica de confidentialitate

Contact

invita prieteni contact administrator opinia ta raportează eroare

Copyright © 2010 - 2012 
Romania Tourist Info

Regiuni Turistice

transilvania moldova muntenia banat crișana bucovina oltenia dobrogea marea neagră delta dunării dunărea bucurești maramureș

Categorii
Obiective Turistice

orașe muzee case memoriale cetăți / castele mănăstiri / biserici turism rural drumeție munți peșteri lacuri râuri pescuit parcuri naționale rezervații naturale

Utile

Hartă Rutieră

Colaboratori

Ana

 

Referinte

Romania Tourist Info pe Facebook Romania Tourist Info pe Twitter RSS feed
PageRank Checking Icon

Parteneri

Societatea Carpatină Ardeleană Harta Rutiera a Romaniei toți partenerii