Turism Romania
blank

Obiective Turistice

Cazare Hartă Imagini Jurnal Turistic Comunitate

Băilești

Mulțumim colaboratorilor: Sânziana

Informații
Generale

Galerie
Foto
Hartă
Turistică
Cazare
în Apropiere
Păreri și Sfaturi
Pentru Turiști
Agrement

Istorie, Cultura, Traditie, Legende, Orase, Muzee

Informații Geografice

Localitate
Băilești

Județ
Nespecificat

Zona Turistică
Muntenia

Coordonate Geografice
44.030833333333334(Lat.), 23.352500000000003(Lon.)

Accesibilitate

Specifică o localitate de pornire și afișează harta rutieră spre Băilești.

( hartă rutieră )

Obiectivul turistic se afla
în oraș mic/sat ușor accesibil (autobuz, tren, etc.)

Descriere

Bailesti este un municipiu din judetul Dolj, Oltenia, Romania. Include in componenta sa administrativa si satul Balasan.

1.Geografie
Se afla in jumatatea sudica a judetului Dolj, la 57 km sud-vest de Craiova si 32 km nord-est de Calafat, la o departare de 18 km de Dunare in directia sud-est prin Rast.

2.Istorie
Gara Bailesti de pe linia Craiova-Calafat in anul 1903

Situata in una din cele mai manoase parti ale tarii, zona in care a aparut Bailestiul pe arena istoriei a fost locuita permanent inca din cele mai vechi timpuri, principala ocupatie a primilor locuitori constituind-o, inca din epoca pietrei, agricultura.

Primele descoperiri arheologice care dovedesc locuirea vetrei orasului dateaza din perioada anilor 680-1025.

Ca nume de localitate, Bailesti, provine de la numele "Baila", un neam fruntas de oieri. Baila impreuna cu ai sai au facut popas de iernare, ani la rand, in aceasta zona si astfel a aparut satul Bailesti.

Prima atestare documentara din 4 ianuarie 1536 din timpul domniei lui Radu Paisie aminteste ca Bailestiul exista inca din vremea domnitorului Mircea cel Batran (1386-1418).

Fiind o localitate destul de cunoscuta prin targurile saptamanale sau balciurile anuale, prin numarul mare de locuitori pentru acea perioada, Bailestiul se gaseste in documente cartografice ale vremii, cum ar fi Harta Tarii Romanesti intocmita de Anton Maria del Chiaro, dupa o harta anterioara a stolnicului Constantin Cantacuzino in anul 1718, ori prima harta geografica a Olteniei intocmita in anul 1722 de catre F. Schwantz.

La 14 septembrie 1818, la Bailesti are loc o importanta lupta intre turci (25.000) care ocupasera satul si rusi (28.000), alaturi de care lupta si un detasament de 1200 panduri, in urma bataliei, turcii au fost izgoniti. Pentru faptele sale de vitejie din timpul intregului razboi ruso-turc, capitanul de panduri Gheorghe Magheru a fost decorat de catre tarul Rusiei cu ordinul Sf. Ana in gradul de cavaler.

La inceput vatra satului era in punctul "Turtani" in "Valea lui Traila".

Incepand cu finele anului 1828 vatra este mutata in actualul loc, unde proprietarul mosiei, printul Gheorghe Stirbei, a trasat personal strazile paralele cu intersectii perpendiculare largi incat sa "se poata intoarce carul lung dintr-una", spunand ca odata, peste ani, Bailesti va deveni un oras frumos.

In noul sat, pe actuala vatra, s-a creat "Slobozia Bailesti" unde cei nou veniti sa se aseze aici au primit 800 stanjeni patrati loc de casa si scutire de anumite obligatii pe trei ani. In acest cadru au venit un numar mare de locuitori din satele vecine, care si azi poarta numele satului de unde au venit (Urziceanu, Motataianu, Bistriceanu, Saceanu, Corlateanu,Cioroianu, Negoianu, Coveianu, Sapaceanu, Maceseanu, Galiceanu, Poienaru, Tunaru, Ghidiceanu, Vartopeanu, etc) precum si un insemnat numar de transilvaneni (Ungureanu, Ardeleanu, Munteanu, etc) si mai ales bulgari de nationalitate romana din sudul Dunarii, romani ce se reintorceau acasa, care trecusera Dunarea la turci din cauza vietii grele de acasa, precum si bulgari neaosi care au venit cu rudele si prietenii lor romani. Bulgarii neaosi, de altfel putini la numar cei care s-au fixat in Bailesti, in majoritate s-au retras in Bulgaria atunci cand scutirile si "sloboziile" au fost desfiintate de catre "Regulamentul Organic", astfel ca in Bailesti, au fost si sunt prea putine influente si urme bulgare, care au apartinut mai mult bulgarilor care lucrau sezonier pe aici. Daca in anul 1829 Bailestiul avea 99 de familii, in anul 1831 avea 507 familii, intre care 286 straini si in majoritate romani si foarte putini bulgari, iar in anul 1838 avea 590 familii din care ramasesera numai 169 familii de straini, acestia plecand in urma desfintarii privilegiilor.

In urma razboiului romano-ruso-turc din anul 1877, care a dus la cucerirea independentei de stat a Romaniei, Bailestiul, prin pozitia sa, a jucat un rol strategic deosebit de important iar bailestenii au contribuit din plin la intretinerea unitatilor militare care stationau aici in rezerva sau erau in miscare. Deasemenea, multi bailesteni, printre care amintim numai pe Ion Vatafu, Potopineanu Stan, Stancurel Stan si Mitrica Stancu, s-au distins pe campul de lupta, parte din ei cazand in lupta.

Furtunosul an 1907, care constituie apogeul luptei taranilor romani pentru drepturi sociale, a insemnat o cumplita incercare pentru Bailesti. Aici rasculatii au tinut piept 5 zile fortelor de represiune iar reprimarea rascoalei a fost crunta: 42 morti, peste 100 raniti, peste 300 arestati iar satul Bailesti a fost bombardat de tunurile armatei.

In Primul Razboi Mondial s-au jertfit pe campul de lupta pentru reintregirea neamului 156 bailesteni, soldati, gradati si ofiteri a caror memorie este cinstita si eternizata prin Monumentul Eroilor Bailesteni, realizat de sculptorul Iordanescu si inaugurat la 24 octombrie 1924.

Ca o recunoastere oficiala a stadiului de dezvoltare economica si sociala, in urma unui decret regal, la 3 mai 1921 s-a serbat cu deosebit fast transformarea comunei rurale Bailesti (in acea perioada era cea mai mare comuna rurala din tara) in comuna urbana. Previziunea proprietarului mosiei Bailesti din anul 1831, ca acest sat va deveni oras, se indeplinise.

Asemeni tuturor romanilor, si in cel de-al doilea razboi mondial bailestenii au fost prezenti pe campul de lupta pentru eliberarea patriei si victoria definitiva asupra fascismului, unde au ramas 108 din cei mai viteji fii ai orasului.

In data de 4 iulie 2001 Bailestiul este declarat municipiu.

3.Personalitati

-- Ciobanul Baila, intemeietorul orasului


-- Printul Stirbei, proprietarul mosiei bailestene, cel care a trasat strazile si a structurat viitoarea localitate urbana


-- Generalul Gheorghe Magheru, pandur in armata lui Tudor Vladimirescu, revolutionar pasoptist, general al armatei romane si patriot


-- Actorul Amza Pellea;


-- Actorul Marcel Iures;


-- Scriitorul Petre Anghel;


-- Sportiva Adriana Nechita;


-- Managerul Jean Padureanu;


-- Pictorul [http://members.fortunecity.com/anartonline/pictura/tonea_florin/tonea.html Florin Tonea]

Obiective Turistice pe o rază de 50 Km

Cazare pe o rază de 50 Km

Unitate Turistică Exemplu

sloganul dumneavoastră aici

Clasificare:

Localizare: Poiana Mărului

Aprecieri: 

Pentru ca fiecare vizitator să-și formeze o impresie despre unitatea dunmneavoastră este bine să definiți o foarte scurtă prezentare ce va apărea în majoritatea paginilor principale respectiv în motoarele de căutare. Astfel indiferent pe ce pagină a mini site-ului dumneavoastră sosește clientul, va avea acces la o scură prezentare. Încercați să cuprindeți tot ce este mai important, mai captivant despre afacerea dumneavoastră în acest paragraf.

Informații

about us termeni si conditii politica de confidentialitate

Contact

invita prieteni contact administrator opinia ta raportează eroare

Copyright © 2010 - 2016 
Romania Tourist Info

Regiuni Turistice

transilvania moldova muntenia banat crișana bucovina oltenia dobrogea marea neagră delta dunării dunărea bucurești maramureș

Categorii
Obiective Turistice

orașe muzee case memoriale cetăți / castele mănăstiri / biserici turism rural drumeție munți peșteri lacuri râuri pescuit parcuri naționale rezervații naturale

Utile

Hartă Rutieră

Colaboratori

Sânziana

 

Referinte

Romania Tourist Info pe Facebook Romania Tourist Info pe Twitter RSS feed
PageRank Checking Icon

Parteneri

Societatea Carpatină Ardeleană Harta Rutiera a Romaniei toți partenerii